In Josef şi fratele său (Thomas Mann) un capitol important este dedicat romanului neconsumat dintre nevasta guvernatorului Putifar, Zuleika şi administratorul casei, Josef.
O scenă excelentă este " petrecerea cu neveste " în care femeia îndragostită în tămpenie şi făra bariere în pasiunea ei, invită femei din elita egipteană la o agapă .
Fructe şi cuţite tăioase sunt prezentate petrecăreţelor.
In timp ce ele descojesc fructele inocenţei, pătrunde în sala de chefuri Josef cu intenţia de a turna vin în carafe. Lumina deveni brusc ţeapăna, spune Mann (contrar legiilor de fexibilitate Maxwell descoperite ceva mai devreme) frumuseţea lui Josef fiind atît de concretă şi intangibilă că femeile îşi tăiau degetele neluîndu-şi ochii (adică refuzau semnalul castelanei să mute ocheadele şi oftaturile de jiind în altă direcţie) de la sclavul uns cu toate alifiile.
Lumina ţăşnea din toate sfincterele prezente, era gălbuie, căci ecuaţia ma=qE+qV x B nu fusese explicată la şcoala primara, din lipsă de buget.
Rembrandt pictează întîlnirea dintre cei doi, lîngă un pat îmbietor cu mătăsuri bine călcate.E scena refuzului, singura schemă folosită de barbaţii care nu pot pretinde că îi doare capul.
Josef, care nu prididea să oprească sîngele, lingoarea, başca leşinurile premenstruale ale unor femei fără scrupule care mergeau pe la petreceri deşi li se apropia ciclul (nu e nevoie de fizică să demonstrăm precizia ceasului biologic), se trănti la pămînt, şi ceru demisia fară preaviz şoptind uşurat în barbă:
ce bine ca sunt gay ...