Şi cum puseră de să uniră naţiile Evropei, ca să să şteargă amintirile celor trecute, să hotărî şi să'nfăptuiră fapt dimocratic, ca pre nici vriunul să nu lesă mai pregios au mai presus şi toţ să să aibe dă bine unul cu cellant şi toţ între ei.
Şi ţăranul să sărute mîna boeriului cel ce'i dă d'una şi d'alta să'ş crească copchiii şi s'aibe bătrîneţ făr de griji, şi boiariul să mîngîie creştetul ţăranului cel ce'i trudeşte pe ogor, în ţărnă, ca şi boeriul s'aibe d'una şi d'alta şi să'ş crească copchiii domniei sale, de'or fi la Bucuresci, la Ţarigrad au la Paris.
Că de cînd Ţarul cel însemnat în frunte slobozisă pre copchiii săi vitregi ce le avusă grija ţarii de veacuri, copchiii să'ntoarsă înspre Apus cu faţa, să să pricopsască, şi priviră cu jind la masa papistaşului şi vrură şi ei bucate alese şi dupe bucate, şi ţoale şi bulendre şi mofturi şi una şi alta de uitară pre ţarii ce'i crescusă la sînu lor, şi'nfăptuiră unire cu Apusul. Şi cum să uniră şi papistaşii şi reformaţii, şi creştinii şi agarenii şi toţ de toate credinţile şi culorile şi limbile şi s'amestecară şi iar s'amestecară pînă ce s'alesesă iarăş dupe linbă şi credinţă şi culoare fiecare la ai lui, de să ura fiecare cu fiecare şi să'njura de neam, de zei, măcar că nainte să iubiră cu toţîi ca fraţîi şi să desfătasă toţ laolantă cu cînepă şi mac, or acuma trăiè în dezbinare şi să sfădè şi să spurca precum cînd nu scoborîră omul din maimuţă. Aşa că erea vreme de strîns curaua şi de'nfăptuit, precum zicèm, fapt dimocratic, să nu rămîie vriunul mai pregios au mai presus de pravilă, ci toţ ca fraţîi naintea judecăţîi şi'n îndrepturi. Faţă cu Constituţia, cetăţeanul să fie incolor, inodor şi insipid. Şi discutară şi să gîndiră şi să strofocară cei viniţ de la tăte curţile Evropei, miniştri, să găsască cale mijlocitoare, de să nu tragă de partea nimănuia şi totdeodată să tragă de partea tutulora. Cu osebire diplomaţii cunosc aceaste lucruri şi acuma problema erea că să cerè fapte or dînşîi cu vorbele erau mai mult deprinş. Să tărăgănă şi pînla urmă să hotărî ce erea de hotărît şi să trîmbiţă în cele patru colţuri ale Evropei, să să ştie, de la curţile domneşti la bordeiele prostimii, de pe ogor pînla minister şi'n fiece bortă să să afle cum va să fie. Să hotărî precum urmează:
- să să nască numer egal de blonz, roşcaţ şi bruneţ, iar cei de culoare'nşelătoare au peste numer, să să rază pe cap pînla egalarea proporţîilor;
- să fie numer egal de fete şi băieţ; pe sărmanii ce's amîndouă deodat, îi vor trimete piste hotar, n'afara Evropii;
- să fie toţ de'un leat, vîrsta să nu fie cu avantaj pentru una din părţ;
- să nu fie oamenii nici frumoş, nici urîţ, să nu fie apoi invidie;
- să să'mpartă pămîntul să nu rămîie ţară mai mare au mai mică, ci toate de'o mărime;
- să nu fie mai mulţ de'o naţie decît d'alta, de să s'apuce din franţuj si din nemţ să să polonizeză, iar din rumîni să să mai facă şi bulgari au unguri;
- să nu fie cuvinte'n linbi mai multe din franţuză sau din rusă au din turcă, greacă, nemţeşte sau englezeşte, ci să să egaleze terminii au de nu, să să iè cuvinte din estonă şi găgăuză, au din bască, că n'are să supere pe nimene...
Şi cîte alte nu s'or mai fi hotărît, de nu erea nime nici mai pregios, nici mai presus de pravilă, nici franţuzu, nici neamţu, nici ovreiu şi nici ţiganu. Şi să'mpăcară cu toţîi şi să amestecară iară de luă unii de la alţîi vorbe şi purtări de-ncepură a sămăna unii cu alţîi şi linba şi obiceiurile şi culoarea de te gîndeşti de n'or fi, naţia asta nouă, evropeeană, piste'un veac, toţ ca fraţîi gemeni de să nu'i dibuieşti unu de altu; curată dimocraţie.
Să să facă uitate vremile de oamenii, diferiţ şi şturlubatici, umblau obraznic cu gîndul de colo dincolo, şi fiecare nădăjduia altceva şi să'ntrecea ei şi să'ngrija mai mult de ei decît de ţară, şi erea mulţ filosofi şi poieţi şi barzi de n'aducea nemică naţiei.

(Iaşi, 24 noiembrie 2007)