Toţi ne văităm: că salariile-s mici, că produsele sunt scumpe, chiar şi cele de strictă necesitate, ne revoltăm, ne plângem, ne certăm... Dacă înainte de 1989 cu o sută de lei te însurai, azi cu aceeaşi sută nu poţi nici să te spânzuri. Vezi bine, sfoara de calitate se găseşte greu şi săpunul e scump.

Dar să ne înţelegem bine, ce înseamnă produs de strictă necesitate?! Pentru că aici părerile sunt împărţite şi dacă unele produse n-au decât să se scumpească la infinit, altele ar trebui distribuite gratuit.

Uite de exemplu scumpirea apei! Cercetătorii au demonstrat că apa de la robinet conţine milioane de bacterii, microbi patogeni, gândăcei, buburuze... Nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când zărim un aşa numit VIP în fustă mini şi cu bikini la vedere! Atunci vi se lasă apă în gură, aşa-i? Vedeţi, apă există din belşug, nu este un produs de strictă necesitate, iar domnul Videanu o poate scumpi cât doreşte.

Acum altceva: de ce consideraţi carnea de porc un produs de strictă necesitate? După Ungaria suntem ţara cea mai populată cu porci! La noi găseşti porci la Palatul Cotroceni, la Senat, în Parlament, Guvern, la restaurante, la CFR, prin parcuri..., peste tot! Şi atunci, comparând cererea cu oferta, mai poţi considera carnea de porc un produs de strictă necesitate?

Să trecem la carnea de văcuţă! Este carnea de vacă un produs de strictă necesitate? Cum naiba să fie!? Gem Mall-urile, gem bulevardele, aeroporturile, centurile oraşelor..., de domnişoare care-şi vând carnea la bucată şi nu la Kg cum fac alimentarele. Am citit în ziare că fetele din centură, din zona pieţei Matache şi din Moldova se vând cu totul... şi mult mai ieftin decât un Kg de carne de vacă de la măcelăria din Berceni. Şi atunci, dacă avem atâtea oportunităţi, variante, de ce ne plângem de scumpiri? Pe timpul lui Ceaşcă carnea era înlocuită cu soia, acum ea este înlocuită cu sexul frumos...

Cu medicamente sunt de acord! Pot să le scumpească cât vor sau chiar să le distribuie gratuit - medicina post-revoluţionară te omoară cu şi fără medicamente.

Femeile! Femeile, aceste privighetori, aceste mierle incandescente aciuite pe lângă casa omului, consideră că hainele sunt de o strictă necesitate. Aşa a luat amploare o întreagă industrie de fuste, rochii, pantaloni, tricouri... Să-mi spună mie cineva, oricine, nu v-ar plăcea să vedeţi VIP-urile umblând goale şi strălucitoare pe Calea Victoriei, prin magazinele cochete sau la concert... Desigur aici nu mă refer la Andreea Bălan sau la protagonista de trei ori femeie! Nu, cu hotărâre vă spun că hainele nu sunt de strictă necesitate şi n-au decât să se scumpească!

La fel şi fondul de ten! Poate să devină de zece ori mai scump - cu sau fără fond de ten, femeile frumoase tot frumoase rămân, iar cele urâte tot... femei.

Însă ce-a oripilat opinia publică şi mai ales preşedinţia (ştim cu toţii despre afinitatea domnului Băsescu pentru desenele cu Popeye), a fost scumpirea spanacului! Spanacul este cu siguranţă un aliment de strictă necesitate, nu poate fi lăsat la voia concurenţei, trebuie subvenţionat de stat, sponsorizat de domnii Ion Ţiriac, Constantin Drăgan şi Sorin Ovidiu Vântu.

Vă daţi seama ce ar însemna să laşi librăriile, editurile, posturile de televiziune, de radio... fără spanac? Ar falimenta cultura! La fel şi barurile de fiţe, restaurantele de lux care comercializează spanac la sticlă de 750 ml la preţ de spanac de colecţie.

Dacă spanacul s-ar scumpi s-ar prăbuşi BNR-ul, ar falimenta fondurile de pensii obligatorii, politicienii n-ar mai avea unde moţăi, fiscul ce verifica, ministerele ce modifica, cinematografele ce prezenta... Colaps!

Domnilor, suntem o ţară predominant spanaciară! Scumpirea spanacului ar avea efecte greu de intuit, ar duce la revoluţie, la regim militar, la exterminarea democraţiei în România..., la asfaltarea străzilor în Bucureşti. Spanac!