Gherasim Luca s-a născut la Bucureşti în 1913, evreu, liberal şi poliglot (vorbea idiş, română,
franceză, germană). Foloseşte franceza ca limba sa literară, germana pentru filozofie şi psihanaliză. De tânăr se ciocneşte cu polemicile avant gardei care agitau Parisul, Berlinul, Viena. Incepe să publice, scrie la "Alge" şi la "UNU" reviste "frenetice" de orientaţie surealistă. A mai colaborat la "Muci, Cuvântul Liber, Meridian".
Prin anii 30 îl cunoaşte pe pictorul Victor Brauner, schimbă scrisori cu André Breton. In anul 1933 apare prima sa carte "Roman de dragoste".
In 1938 îl găsim activ la Paris la Salonul supra-independenţilor. Dar izbucneşte al doilea război mondial şi Luca se reântoarce prin Italia în România împreună cu poetul Gellu Naum. Suntem în Iunie 1940 în plină politică antisemită a guvernului român. Luca se auto-exilează şi astfel se salvează de la deportare. După război se întoarce la scris şi desen. Impreună cu Paul Paun, Dolfi Trost, Gellu Naum şi Virgil Teodorescu pun pe roate un grup surealist în care activează prolific. Colecţia Infra Noire, cu texte scrise la 4 mâini reprezintă un exemplu ale fructoasei munci în colectiv. Dinamismul grupului îl atrage pe Breton care publică manifestul scris de Luca şi Trost numit "Dialectica Dialecticii". Scriu cei doi în manifest: "Surealismul poate exista doar prin opoziţia sa lumii întregi dar şi faţă de sine însuşi, această negaţie a negaţiei fiind exprimată printr-un delir inexprimabil, fără a pierde sensul şi puterea revoluţionară imediată".
In 1944 GL publică o carte-unicat "Iubire cantitativă" iar în 1945 "Vampirul pasiv"în care obiectul capătă calităţi mitologice. Intr-un spaţiu miraculos organizat autorul dezvăluie atributele obiectelor: frumos, tenebros, starea lor somnolentă sau vigilentă. In Moartea Moartă-1945 el expune "5 tentative de sinucidere non oedipiene". In "Amfitrite"-1947 introduce noţiunile de "cubomanie" iar "dorinţele inventate" sau "liniştea dragostei" sunt pe larg discutate în cartea sa "Celălalt şi Sinea". Dar instalarea post belică a comunismului, repesaliile, negarea avant gardismului sufocă munca acestui grup de tineri promiţători. Luca şi Dolfi Trost sunt arestaţi la graniţă pe când încercau dezertarea spre vest. GL este închis, timp de 5 ani GL nu scrie şi nu desenează. La capătul detenţiei este eliberat, ajunge la Paris, oraş pe care nu-l va mai părăsi. Poeme, colaje desene apar în revista "Phases". Textele sale sunt ilustrate de Victor Brauner, Max Ernst, Matta, Arp, Gisele Celan, Micheline Catti. Editura Soleil Noir execută cărţi-obiect cu textele lui Luca şi obiecte executate de Max Ernst sau Piotr Kowalski. El însuşi adaugă desene pointilliste la textele sale. Scrie Velter: << Se ştie ca GL era pedant, aproape obsesiv la editare şi punere în pagină. Textele aparent haotice, aleatorice ca de pildă "Passionnement" sunt de fapt precis, meticulos scrise. Armonia şi intensitatea sonor-vizuală contează în primul rând la Luca. Il putem considera un poet-explorator-inovator al secolului XX.>>


El reia şi rafinează teribilismul cuvintelor "expuse", "despuiate" de poetica meta-mentală cum o numea Luca.
Volumul "Héros limite"-1953 degajează limbajul de orice greutate sau înţeles coercitiv. Poetul caută fantasmele, păcatele din spatele cuvintelor. Luca foloseşte deconstrucţia frazelor propunând aspecte sonore şi semiotice. Lucrurile devin improvizaţie, joacă, anagramă, grafie şi iluzie optică mai mult decat simplu text,
"o cabală fonetică" cum explică el mai tarziu, toate având ţelul final "de a vida vidul în căutarea fiinţei erogenetice a cuvântului".


O literă este un suflet, o entitate, ne arată Luca în "Héros limite" din care am ales şi tradus un fragment ilustrativ. Langajul e pus în "afara legii" (hors la loi) declanşând orgii energetice, prestigiul carţii e abandonat în cartea-afiş (La clef), cuvântul este "oralizat" în recitative (Crimes sans initiale) sau vizualizat în (Maison d'yeux). Tentativele de înhămare a cuvintelor, a infrastructurii lingvistice din Paralipomènes nu reprezintă finalul scopului poetic ci doar o altă faţetă a experimentului.

"Ton beau Tombeau"

Paralipomènes-1973

<< Le charmeur de serf
pend sa langue
Fiat Lux!
luxe âcre
Parle corde
dans la maison d'yeux
La fontaine de la vile
vaque à ses affres
L'étranglé-étrangleur
au coin des rues >>
Filozoful şi omul de litere Gilles Deleuze scrie despre GL: "Cel mai mare poet francez de origine română este Gherasim Luca. El a produs din zgomote, silabe nu cuvinte singulare, ci a inventat o întreagă limbă.. "

Prin 1967 GL e activ cu recitaluri poetice ţinute la NY, San Francisco, Oslo etc. Intr-un text inedit găsim mottoul scrisului sau:
<< La poésie est un "silensophone", le poème, un lieu d'opération,
le mot y est soumis à une série de mutations sonores..Mieux, le poèm s'éclipse devant ses conséquences. En d'autre termes: je m'oralise.>>


Cu timpul Luca devine pesimist, revolta şi-o exprimă repetând cotidian: "refuse d'être.. refuse d'être"
Sunt semnele unei nesatisfacţii care se acumulează, el se simte "ca un cuţit fară de lamă". O frază stranie apare în "Héros-Limite" care evocă reconcilierea între actul sinuciderii "şi a fi sinucis". E oare o aluzie la Artaud care spunea despre Van Gogh că a fost un sinucigaş social? La 9 februarie 1994 Luca trimete un ultim mesaj partenerei sale Micheline Catti, înainte de a se arunca în apele Senei. Scrie Luca în finalul scrisorii: "Poeţii nu mai au loc în această lume". Ca şi Paul Celan simte cum coardele harfei poetice amuţesc în tăcere. Soluţia de mult anunţată este executată de Luca într-o dispariţie plină de grandoare şi curaj.




Traduceri

Moartea Moartă (fragmente)

..Cu o extremă voluptate mentală
şi intr-o stare de excitaţie
afectivă şi psihică neântreruptă
eu urmaresc..în mine şi în afara mea
acest numar acrobatic.. infinitul

Salturile contemplative, active şi lubrice
le execut simultan, culcat şi în picioare
....
aş putea muri de o mie de ori
fară ca o problemă fundamentală cum e moartea
sa mi se aplice
în dimensiunea ei filozofică
....
Ce mare, ce decepţie monstruoasă
din cauza propriului meu personaj
drogat de evoluţie
cu o aglitate neântălnită
la frontiera dintre somn şi trezie
între da şi nu
posibil-imposibil
ca să mă trezesc brusc
într-un decor inversat
o lume de iluzii
de erori fundamentale
care nu iartă
şi care transformă
inegalabila mea inexistentă existenţă
într-o rană...

*****
Héros limite
(fragmente din finalul textului)

Fiecare obiect poartă numele numărului de găuri care servesc viaţa
contra morţii, moartea moartă, viaţa vie, o viaţă înt-o viaţă,
poartă numărul de găuri care a servit în a-l confecţiona.
Iată numele cifrelor, numele cifrelor în excees, numele extreme de
ex ex expansive, exccentrice şi extreme, exacte ale acestor obiecte:

I 4320
II 4896
III 4608
VI 1152
X 2304
.
.
.
XI 3168
XV 9216
XVI 0

ZEROUL. Acest zenit rotund al cifrelor fiindzerol, fiind cifra zero absolut, lut, lub lubrifiantul absolut, obiectul absolut care poartă acest nume absolut, nu a fost construit ca apele, nici ca pânzele de apă vara,nu,nu ca altele, obiect construit fară a perfora sânii ci din simple focuri, nici din foi de metal ca ceilalţi ci cu pete ca lum,lume, lumea, reuniţi într-un întreg de nimic lubric, lubricant şi absolut. Insu, insula, acest obiect este o insulă, unică, un periplu infinit, insula fiind singurul obiect metafizic în colecţia mea de găuri, înconjurate de conturul metalic şi în ciuda defectului enorm de a fi gras, mare şi metafizic, în ciuda defectului de a nu exista de fapt, este obiectul preferat al colecţiei mele. In timp ce, ce.. ce alte obiecte fac un mare detur plastic,
mitic, aer, aer ..în aerul erotic, tic, aer eroic pentru toc şi atingere, pentru a atinge scopul unui infinit de zero deschis ca un cu, ca un cuţit, ca un cuţit infinit plonjat într-un gât infinit deschis ca un void infinit, cu zeroul său deschis ca o trapă infinită pe traiectoria zerourilor fară de limită, el loveşte marele TOT, drept în inimă.
Obiectul nu, num.. numărul 16 este un erou-ultimativ.

*****

Adrian Grauenfels
Israel- Mai 2007

Surse (texte si fotografii):

André Velter- Gherasim Luca -(colectia Jean Michel Place)
Gherasim Luca- Paralipomènes (editura Le Soleil Noir)
Colectia InfraNoire - 1947
Texte, scrisori GL inedite.
Dictionarul surealist