Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

proza
eseu

Muzica lui Joseph Kosma

de grauenfels adrian (nepotul lui rameau)
autor hermeneia


Joseph Kosma
1905-1969



Les enfants qui s'aiment s'embrassent debout
Contre les portes de la nuit
Et les passants qui passent les désignent du doigt
Mais les enfants qui s'aiment
Ne sont là pour personne
Et c'est seulement leur ombre
Qui tremble dans la nuit
Excitant la rage des passants
Leur rage, leur mépris, leurs rires et leur envie
Les enfants qui s'aiment ne sont là pour personne
Ils sont ailleurs bien plus loin que la nuit
Bien plus haut que le jour
Dans l'éblouissante clarté de leur premier amour


Joseph Kosma e un nume adânc impregnat în memoria
amatorilor de filme şi muzică de film.
Kosma stă alături de Prevert aşa cum numele lui Kurt Weill e legat de Bertolt Brecht.
Cine nu cunoaşte Demons et merveilles, Les feuilles mortes,
Les enfants qui s'aiment? Cine nu a lăcrimat la filmele
lui Jean Renoir, Marcel Carné, Bunel, cu melodiile lui Kosma pe fondul
muzical?
Prin 1928 îl găsim pe tânărul Joseph asistent şef de orchestră la opera
din Budapesta, în 1929 pleacă cu o bursă la Berlin, acolo îl întâlneşte pe
Brecht care îl coopteaza în teatrul sau ambulant şi în 1933
impreună cu proaspăta soţie Lilli Apel. Se instalează la Paris pentru o
intensă , febrilă activitate de compozitor.
Celebre sunt colaborările sale (peste 80 de cântece)
cu Jacques Prévert marele poet francez al anilor 50.


Muzica lui Kosma e interpretată de o pleiadă de artişti
celebrii: Yves Montand, Cora Vaucaire, Juliette Greco.
Prin localuri se fredona "Barbara, En sortant de l'ecole,
les Enfants qui s'aiment,la Peche à la baleine.."
In Paris în Saint-Germain-des-Pres, cafenelele
frecventate de studenţime şi intelectuali avizi de modern
delectau publicul cu textele şi muzica lui Prévert-Kosma.
"Les feuilles mortes" aduce o imediată recunoaştere
şi o strălucită primire internaţională .
Talentul lui Kosma era să potrivească ritmul muzicii
sale nuanţelor şi stărilor din texte fără adausuri
dulcegi, artificiale.
Muzica lui estetică se împleteşte fluidă, simbiotică printre cuvintele
minunate ale poemelor.
In 1956 Kosma primeşte Premiul Discului pentru
cantecul "Inventaire".
Cu Raymond Queneau scrie muzica lui "Si tu t'imagines" şi
"La Fourmi" pe textul lui Robert Desnos. Deasemeni
Aragon, Paul Sartre, George Schéhadé se bucură de minunate
şansonete de mare succes, toate scrise de Kosma.
In 1952 Marcel Marceau apare cu pantomime pe fondul muzical aranjat de Kosma.
Coreografii Roland Petit şi Yvette Chauviré pun pe roate baletul
"Le Rendez-vous", Kosma scrie muzica la "Baptiste" de Jean Louis Barrault
şi muzica pentru S.Lifan "Le pierrot de Montmartre" în 1953.
Alte afinităţi muzicale: compune muzică de cameră, oratorii,
opere, o sonatină pentru vioară. Montează opere comice, e jucat
şi aclamat la Paris, Lyon, Berlin.
Dar amprenta definitivă o pune Kosma cu muzica
compusă pentru numeroase filme. Debutează
în "Jenny" al lui Marcel Carné şi în 1936 lansează un cântec pe versuri
de Jacques Prévert în filmul lui Jean Renoir "le Crime de M. Lange":


" Au jour le jour / A la nuit la nuit/ A la belle étoile/
C'est pour ça que je vis..."


Stilul "Kosma" se concretiza ca un savant melanj între
stări populiste, nostalgia nomadă a ţiganilor,
romantismul anilor interbelici.
Scrie peste 100 de partituri muzicale de film, unele
devenind capodopere ale cinematografiei franceze.
(La Grande Illusion, Les Enfants du Paradis, The Rule of the Game)
In Parisul sub ocupaţie Kosma apare rar ca anonim, este silit la
arest la domiciliu şi i se interzice să compună muzică.
Totuşi realizează cu Paul Grimault un scurt metraj deosebit
(desene animate-1947): "le Petit soldat" .
Un alt film remarcabil făcut în 1946 este "Les Portes de la nuit"
în regia lui Carné, pe text de Prévert. Actorii principali sunt
Pierre Brasseur, Serge Reggiani, Yves Montand, Nathalie Nattier.

Este un film care expune atmosfera jenantă a colaborării cu naziştii,
piaţa la "negru", afacerile dubioase din anii grei de ocupaţie.
Dar Prévert ne dă un exemplu de fantezie posibilă în timp de razboi.
Montand întâlneşte în Metro pe cea mai frumoasă tanăra din lume
(Nathalie) pe care o va pierde imediat mai incolo în aceiaşi zi. Filmul
este plin de realism poetic şi de perle verbale inventate
de Prévert (Le jour se leve, Quai de brumes, les visiteurs du soir.. etc)
Filmul lanseză melodia "les Feuilles mortes" unul
din cele mai cunoscute şi iubite cântece produse de cuplul
Prévert-Kosma, în memorabila interpretare a lui Yves Montand.
La 60 de ani după lansare acest cântec este încă plin de
şarm şi de nostalgie fiind subiectul unor nenumărate prelucrări
şi interpretări fie calsice fie jazz.
(Juliette Greco, Jacques Brel, Menuhin+ Grappelli
Bill Evans, Miles Davis, Stan Getz, Duke Jordan...)
Impreună cu "Les enfants qui s'aiment" cele două melodii
ale lui Kosma aduc muzica de film la un superlativ nivel sonor.
Tot cu Prévert şi Paul Grimault, Kosma aranjează
orchestraţia superbă pentru "La bergère et le ramoneur "(1952).
După eliberare lucrează cu Marcel Carné la filmul "Voyage Surprise"
şi Les amantes de Verone tot cu Prévert. Apoi vine randul lui Renoir - Elena
şi oamenii, Bunuel- Aurora , Le Quai des Illusions ,Grande Rue -filmul
lui Juan Bardem, şi multe altele.
Recunoaşterea deplină o primeşte la Cannes în 1951-unde i se decernează
premiul celei mai bune partituri de film ( pentru Juliette ou La Clé des Songes).
Muzica lui este angajată, complementară filmului şi nu un
simplu acompaniament. E o muzică inteligentă care are vigoarea epocii
aducând ritmuri de cabaret, conferând textură sonoră
sau o subtilă reverie muzicală peliculei.
Mama lui Kosma şi fratele său Akos au pierit ucişi de nazişti în 1944.
Kosma este rănit într-o explozie în August 1944. Moare în 1969.
Este îngropat în cimitirul Montmartre-Paris.
Revista Cinéma (septembrie 69) scrie după moartea lui Kosma:
" Joseph Kosma este un fiu spiritual al lui Mozart,
doar deghizat în flaşnetar. Mica sa muzică de noapte nu încetează
sa ne mângăie timpanul dar şi inima.. "


les feuilles mortes

Oh ! je voudrais tant que tu te souviennes
Des jours heureux où nous étions amis.
En ce temps-là la vie était plus belle,
Et le soleil plus brûlant qu'aujourd'hui.
Les feuilles mortes se ramassent à la pelle.
Tu vois, je n'ai pas oublié...
Les feuilles mortes se ramassent à la pelle,
Les souvenirs et les regrets aussi
Et le vent du nord les emporte
Dans la nuit froide de l'oubli.
Tu vois, je n'ai pas oublié
La chanson que tu me chantais.

{Refrain:}
C'est une chanson qui nous ressemble.
Moi, je t'aimais, toi tu m'aimais
Et nous vivions tous deux ensemble,
Toi qui m'aimais, moi qui t'aimais.
Mais la vie sépare ceux qui s'aiment,
Tout doucement, sans faire de bruit
Et la mer efface sur le sable
Les pas des amants désunis.

Les feuilles mortes se ramassent à la pelle,
Les souvenirs et les regrets aussi
Mais mon amour silencieux et fidèle
Sourit toujours et remercie la vie.
Je t'aimais tant, tu étais si jolie.
Comment veux-tu que je t'oublie ?
En ce temps-là, la vie était plus belle
Et le soleil plus brûlant qu'aujourd'hui.
Tu étais ma plus douce amie
Mais je n'ai que faire des regrets
Et la chanson que tu chantais,
Toujours, toujours je l'entendrai !


Tel Aviv- 2 Noe 2006



2006-11-02
637


nepotul lui rameau

Cele mai noi texte publicate

Vuiet gol - nepotul lui rameau- (poezie)
Free jazz - nepotul lui rameau- (poezie)
Yad Vashem- Muzeul Holocaustului - nepotul lui rameau- (arte_vizuale)
Umbra Ingerului - nepotul lui rameau- (traduceri)
Golgota - nepotul lui rameau- (poezie)
Amintirile unui Sfinx - nepotul lui rameau- (poezie)
Locuinţa de la ţară - nepotul lui rameau- (poezie)
Vasari - nepotul lui rameau- (poezie)
JAIKU - nepotul lui rameau- (experiment)
Nemaipomenitele cugetări ale mătuşii Mercedes - nepotul lui rameau- (poezie)


Cele mai noi comentarii

In orice cercetare... de nepotul lui rameau
la Jules Perahim

Ce surpriza sa... de nepotul lui rameau
la Apariţie editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels

textul e bun... de nepotul lui rameau
la esquisse à deux dans la chambre verte

Felicitari Marina pentru... de nepotul lui rameau
la Journée du Judaïsme Roumain à Paris/Ziua Iudaismului Român la Paris

Aranca - proiectul... de nepotul lui rameau
la Locuinţa de la ţară

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Aranca - 2006-11-03
nu stiam atitea date personale despre Joseph Kosma, desi imi placeau/plac foarte mult melodiile compuse de el...e nobil gestul tau de a-l readuce printre noi in toamna aceasta draga nostalgiilor...multumesc, Adrian!

Profetul - 2006-11-04
da, un text excelent pe care l-am citit cu placere. totusi ma intreb, preferi tu sa asezi astfel textul in pagina?, exista o incompatibilitate intre editorul tau de texte si formatul nostru? sau exista vreun al motiv pentru care textul apare cu acele (BR) in pagina

nepotul lui rameau - 2006-11-05
Virgil si eu ma lupt cu paginatia. Textul e scris pe gmail, acolo am diacritele necesare. Dupa ce fac copy&paste se aseaza aiurea si ma lupt sa repaginez fara mare succes. Vreo idee salvatoare? Multumesc.