| |
|
| |
|
azi plouă, am închis computerul. scriu într-un caiet vechi: libertatea e ca atunci când iubeşti, libertatea e ca atunci când nu mai iubeşti. libertatea e ca atunci când mergi cu metroul şi schimbi pentru angels. cobori scările şi simti că ai putea să nu mai atingi ultimele trei trepte, ai putea să le sari, le sari pentru că e de ajuns să crezi că ai putea zbura, să crezi că ai putea fi liber.
(trec strada, semaforul mă atenţionează că mai am câteva clipe. doar haina asta neagră mă deranjează, dacă aş dezbrăca-o, aş fi credibilă. în realitate, port o haină roşie şi cineva mă întreabă, chiar eşti din românia şi ai o bursă la imperial college. lăsăm în spate stonehenge. în realitate, las în spate o poartă cu luminiţe de crăciun şi gratiile unei uşi deschise.
şi zbor.)
ascult balada lui ciprian porumbescu. un clişeu fantastic pentru: sunt în românia şi asta deja mi-a ocupat tot timpul.
instalez google earth. e free.
foto: alina sonea
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Younger Sister -
2006-06-22 |
Long way home. M-a fascinat aceasta pagina deschisa de jurnal. Dedesubtul hainei negre haina rosie, in urma umbrelor proiectate de stonehenge ( respect scrierea ta fara majuscula) luminitele de craciun marcheaza zborul unui suflet frumos, deschis spre lumina, lumina baladei lui Ciprian Porumbescu de exemplu. Un text extrem de concentrat, sint in Romania si deja mi-a ocupat tot timpul, util si placut.Deloc free, chiar expensive as putea spune.
|
| Aranca -
2006-06-22 |
Alma draga, imi pare ca utilizarea licentei lui Mircea Badea "sunt în românia şi asta deja mi-a ocupat tot timpul." scade din intensitatea jurnalului si chiar din atmosfera pe care o creeaza Balada lui Ciprian Porumbescu.
Fotografia este absolut deosebita. Cine este Alina Sonea?
|
| alma -
2006-06-27 |
Vă mulţumesc pentru comentarii, voi lua în consideraţie sugestiile primite, atât cât va fi necesar.
|
| Ela -
2006-06-28 |
cred că primul impact la citirea acestei pagini de jurnal este în prima parte. în trecerea de la semnificaţia libertăţii din iubire la angels. Zborul acesta închipuit nu paote fi decât închipuit. Ştii, ca în mar adentro, cu cât te simţi mai în neputinţă fizic, sufleteşte, cu atât spiritul tău străbate spaţii abia perceptibile. Numai că nu întotdeauna se întâmplă aşa. Există şi întâmplări fericite. sau o muzică. Dar nu clişeele, nu, ele nu îţi lasă viu zborul. :)
Mi-a plăcut şi finalul. Fiindcă vine în rotundul începutului. Ai călătorit mult aici, în imaginar şi real, poate asta face atât de veridic - mult mai veridic - discursul.
Şi ai scris despre roşu, ai scris despre negru. Alb este oricum. Mi-ar fi plăcut să pui un ceva roşu pe foto. Măcar un chenar, un cadru. :)
|
| Perseu -
2006-06-29 |
Am mici obiecţii, dar n-are sens să le dau glas. Mi-a plăcut restul prea mult :). Iar faptul că asculţi balada lui Porumbescu m-a apropiat de tine mai mult decât toate poeziile noastre la un loc :)
|
| alma -
2006-06-29 |
Ela, Perseu, vă mulţumesc pentru cuvintele voastre.
Ela, e o idee bună a adăuga puţin roşu imaginii. Apreciez ce ai scris despre text.
Perseu, dacă ai avea timp, m-ar interesa să ştiu obiecţiile referitoare la text. Mă bucur să ştiu că şi Balada ne apropie în suflet.
|
| Perseu -
2006-06-30 |
Ok, purced. Mă deranjează puţin pedalarea pe libertate, dar din punctul de vedere al prea multelor cuvinte folosite. Şi înţeleg, sper, că te-ai folosit cum trebuie de vorba aceea prea des folosită vizavi de România. Numai că m-am aşteptat să schimbi registrul. Dupa balada am sperat că o să închei cu "şi asta mi-a ocupat deja tot sufletul". Sfârşitul frizează antologicul. Mai ales că eu îl văd ca pe o trecere dincolo de românism, o scufundare în umanul ce nu ţine cont de graniţe.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com