Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

proza
eseu

Caravaggio - ultimii 4 ani

de grauenfels adrian (nepotul lui rameau)
autor hermeneia


In mai 1606 la vīrsta de 34 de ani
Caravaggio omoară la Roma pe Ranuccio Tomassoni
īntr-o cearta plecată de la un pariu,
īl pune, īl pierde
e rănit, īnvinuit de crimă, pasibil de sentinţa
de moarte, o īntinde spre Roma
să mai facă ceva pictură
nomad īntre Malta si Sicilia e mereu pe fugă
nu-i plac ideile renaşterii
caută ţărani de model, picteaza sfinţi cu degete
murdare cu bătături grosolane
picioare arse de munca cīmpului grea,
nişte zei pagani īn semiumbra chiaroscuro
de ev mediu ce se termină fără glorie
lumina se tīrăşte greu
prin ceaţa dimineţilor toscane,
auzi cum bat clopotele de sīmbata mare?
aude, pictează nebun īn trei zile
fantastica "Cină la Emmaus",
apoi e arestat tot la o
bătaie, vede gratii, pipăie gratii cautīnd slăbiciunea lor,
reuşeşte să evadeze, schimbă paleta,
se duce să dea lecţii lui Velasquez,
e dulceag decide, prea multe femei,
īl vizitează pe La Tour,
se vede copiat, invidiat, nu-i pasă, are un destin
pune sīnge, mult sīnge, motivele pagane dispar ,
moartea e pretutindeni, tenebroasă
hai sa fac o crucificare zice, o face,
"Crucificarea sfīntului Andrei"
mort de o moarte miraculoasă pe cīnd soldaţii
īncearcă sa-l dea jos de pe cruce
lumina Domnului īngheaţă miscarea, o femeie
leproasă priveste de jos īn sus,
sus este El, jos soldaţii īn armurile epocii,
ne lasă atīt spaţiu cīt să intram īn
tablou īn coplesirea lui 1607, papa trimete
soldaţii să-l aduca pe tavă,
e la Siracuza Sicilia, se ascunde,
la o masă afumată de lumīnări şi seu
scrie o scrisoare īn latină:
Mirabilis ecco,
cere iertare, pardonul papal
papa
ezită să raspundă, deci scapă de soldaţi
deghizat īn precupeaţă
găseşte un om cu barbă patriarhală
īl pictează nud, plata: 2 taleri şi un castron de
supă acră, pune o roba roşie pe model
īmbrac-o, nu, mai bine una albă,
murdară de noroiul golgotei,
mīna dreaptă ţīşneşte
īntr-un spaţiu ce nu e al nostru,
doar un apostol deschide braţele īn extază
Doamne zice, stau cu Hrist la masă, coş cu fructe,
apa Jordanului īn cană simplă de lut,
i se pare vulgar
şterge totul, mereu nemulţumit, repictază īn nuanţe mute
de verde-maro, nu prea mai e lumină
īn anotimpul ăsta ceţos
ia pictura la Neapole, mergea pe jos prin
praf, picioarele răni deschise
trece o caruţă cu o femeie īn negru
urcă zice văduva, se urcă, se ascunde īn casa ei
etajul doi, se iubesc un timp
deşi ar prefera un băiat īn pat,
e calm, spălat, pieptănat ,
mese două pe zi: spaghete cu ierburi si usturoi,
vin Montecatini sau ce se găseşte,
lumina meridională tocmai bună,
degeaba, are clipe senine prevestitoare de furtună
nu poate picta nerealist
e momentul " Flagelării "
schiţează un Crist torturat
in stil clasic nu baroc,
e prea devreme de baroc e doar 1608
e realism tragic ce face fară să dea un nume
sintezele sunt acolo īn atitudinea contorsionată a
trupurilor fară ecou īntr-un spaţiu fară dimensiuni
doar reprezentare indusă a durerii, asta vrea,
parăseşte vaduva, prea mult usturoi zice,
se mută la un tīnar Simone Petratto
negustor de pīnzeturi, se ceartă şi cu el īn timp ce
are viziunea unei finale lucrări,
nu poate face pace cu trecutul, e nevoie de o fabulă
enormă, dar cine sa pozeze "David cu capul lui Goliath" ?
alege pe Campacio Felippe
un fost coleg de pat,
e acum la culmea creaţiei
ştie exact cum să dea
expresie victorioasă pe faţa unui David slab,
seminud ,īn mīna dreaptă sabia scurtă,
īn stīnga capul decapitat al unui Goliath nefinisat
plin de sudoarea lupţii date,
face zīmbetul lui David radiind de
compasiune, nu caută triumf
e doar un martiriu aici,
nici sīnge nu e, poate adorarea călăului
pare determinat să termine, e insuportabil de multă violenţă
īn lumea asta plină de simboluri dramatice,
īntr-o seara de noembrie
tabloul e aproape gata,
Carvaggio se aşează să-l vază prima dată,
se dă 5 paşi īn spate,
nu e mulţumit
rupe o pensulă
nici Campacio nu mai vrea să pozeze fară plată
īl goneşte
are nevoie de alt model pentru capul lui Goliath īnvinsul,
dar nu mai e vreme de schimbat feţe
ia un cuţit cu lama veneţiana, se auto decapitează ,
continuă să se picteze pe el ca Goliath ,
ca o furie īn propria sa nefericire,
mai are timp de o ultimă carafă rece
semnează pe spate Caravaggio AD 1610
şi se duce sa moară
īn timp ce jos īn curtea pustie
mesagerul papal
descăleca
aducīnd smerit iertarea..




2006-06-13
600


nepotul lui rameau

Cele mai noi texte publicate

Vuiet gol - nepotul lui rameau- (poezie)
Free jazz - nepotul lui rameau- (poezie)
Yad Vashem- Muzeul Holocaustului - nepotul lui rameau- (arte_vizuale)
Umbra Ingerului - nepotul lui rameau- (traduceri)
Golgota - nepotul lui rameau- (poezie)
Amintirile unui Sfinx - nepotul lui rameau- (poezie)
Locuinţa de la ţară - nepotul lui rameau- (poezie)
Vasari - nepotul lui rameau- (poezie)
JAIKU - nepotul lui rameau- (experiment)
Nemaipomenitele cugetări ale mătuşii Mercedes - nepotul lui rameau- (poezie)


Cele mai noi comentarii

am venit... de nepotul lui rameau
la şi eu te iubesc

In orice cercetare... de nepotul lui rameau
la Jules Perahim

Ce surpriza sa... de nepotul lui rameau
la Apariţie editorială 2007 – „Īn vizită la Ussais” de Adrian Graunfels

textul e bun... de nepotul lui rameau
la esquisse ą deux dans la chambre verte

Felicitari Marina pentru... de nepotul lui rameau
la Journée du Judaļsme Roumain ą Paris/Ziua Iudaismului Romān la Paris

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


alma - 2006-06-13
Un text īn care numele şi locurile nu deranjează deloc, ele curg firesc odată cu talentul fantastic al autorului de a le surprinde liric. Deosebit, frumos. Īmi place ca poezie, nu proză / eseu.

Aranca - 2006-06-13
Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610)
(ultimele zile)
...se pierde in Porto Ercole,
unde face escala in drum spre Roma
acolo este inchis din greseala doua zile
se imbolnaveste
se rataceste pe plaja cautindu-si corabia
soarta iertarea
moare in conditii neelucidate, citeva zile mai tirziu.

...si totusi, ultima lui lucrare e "Martiriul sf. Ursula", pe marginea careia am putea vorbi, inr-o zi...

remarcabil in opera lui Caravaggio este tratarea clarobscurului.
cat despre erotismul personajelor sale, e mult de discutat, poate in fata uneia din variantele "Amor divin" sau "Amor profan", iata inca un subiect fascinant, noteaza-l.
Arrivederci!

nepotul lui rameau - 2006-06-13
Alma de mult am observat o dizolvare a granitelor dintre poezie/proza/mesajul digital. As dori mult sa lucram la un studiu care ma framanta si anume : starea literaturii pe mediul NET. Ai chef sa colaboram? Arank am o lista infinita de subiecte fascinante, toate tentante, toate breathtaking, ce sa fac mai intai ? viata e atat de scurta.. Pictorul meu preferat e Chirico , la Roma se poate vizita atelierul sau langa Piata Spania, recomand calduros aceasta intalnire directa cu metafizicul ..

Aranca - 2006-06-14
"starea literaturii pe net" poate fi dezbatuta si la scena deschisa?
...sper sa ajung citeva zile in iulie la Roma. sigur voi intra in atelierul lui Giorgio di Chirico.
dincolo de "Misterul si melancolia unei strazi", sint inca multe de analizat, dintre lucrarile care imi plac si mie, de exemplu ("Profetul", "Ingerul evreu" "Marele interior metafizic", s.a.).

alma - 2006-06-14
Adrian, sunt onorată de invitaţia ta, pe care o accept, desigur. Ar fi interesant un eseu pe tema propusă de tine, aştept.

nepotul lui rameau - 2006-06-15
Alma..
In 1950 McLuhan a declarat apusul revolutiei Gutenberg. Televiziunea
capta atentia maselor, se abandonau cartile( tipariturile)
in favoarea vizualului de pe ecrane. O a doua majora cotitura
a fost prin anii 90 cand programele word processing Qtext si Word au facilitat
milioanelor de posesori de PC sa creeze si sa manipuleze
cu o usurinta incredibila texte. Facilitatile noilor programe :
copy & paste, save, send & print devin atributele unei noi ordini.
Din acest moment orice persoana ce doreste sa scrie( indiferent de motiv)
poate folosi ordinatorul, liber accesibil in scoli, birouri, acasa sau de la net-cafe.
Sute de milioane de PC inunda planeta in numai 25 de ani de la inventarea lui de IBM
Ultima etapa in trivializarea scrisului este Internetul care faciliteaza
transportul instantaneu de date, imagini si sunete world-wide.
Chaturile au si ele un rol important in definirea unui limbaj semiotic,
ele stabilesc reguli de comunicare si patternuri
relationale care afecteaza limbajul netului si eventual se infiltreaza in
scrisul cult pe net.
Individul pe net devine consumator de informatie sau distractie el
navigheaza intre "rame digitale" ce ofera orice clientul isi doreste intr-o
mina taxonomic organizata. Un particular anume, consuma o anumita felie
din facilitatile webului, de pilda: cauta date pe google, posteaza poze
pe flickr.com sau verifica starea vremii pe weather.com etc. Preferintele individuale
on line sunt categorisite folksonomic in categorii dupa interesul social, etnic, ierarhic
si chiar de clica ( mob indexing in literatura webnetica -vezi Paul McFedries: Folk Wisdom).
Ce sa intampla cu literatura pe net? Este evident, textul electronic are o viata efemera
el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line),
de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa
al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un
site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului.
As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de
un site al carui noise este in permanenta crestere.
Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel?
De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes
diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu".
Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou? Ziaristica ne
supune la un bombardament de informatii care se perinda cu viteza lumii
in spatiul perceptiv. Spamul si reclama comerciala vulgarizeza informatia
supunandu-ne la vesnica dilema de a cerceta sau refuza un text oferit.
Filtrarea cere timp dar si uzeza consumatorul. De multe ori remarc cu regret
texte minunate care trec neobservate, pierdute intr-un ocean
de mediocritate si nonsens. Ce sta in balanta alegerii? biasul cultural sau
interesul socio-economic al consumatorului.
Folksonomia defineste ca "wisdom of crowds" decizia de a alege sau respinge
un text publicat intr-o comunitate larga.( One person can be pretty smart
but 1000 people are by far smarter). Observ o manipulare statistica
a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii. Si in final:
Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba?
Citez aici pe www.wordspy.com care filtreaza netul inregistrand neologisme ,expresii
sau cuvinte noi in limba engleza.
Sper ca am reusit sa trezesc interesul pentru fenomenul textului digital asa
cum il percepem pe net. Invit deci comentarii la subiect.
Eu zic ca traim o revolutie de magnitudine egala cu inventia tiparului.
Spunea Chu En Lai unui ziarist care cerea o parere despre
revolutia franceza, raspunsul sefului de stat a fost surprinzator: "200 de ani e o
perioada prea scurta ca sa intelegem profund istoria"
Dar nimic nu ne impiedica sa cercetam revolutia post Gutenberg
la care vrem sau nu, luam noi parte activa, azi.

Profetul - 2006-06-15
Adrian, in legatura cu comentariul tau precedent, de ce nu scrii un articol sau o serie de articole pe tema aceasta? Daca exista un interes deosebit poate introducem si o subsectiune separata

Profetul - 2006-06-15
da, un text reusit desi cu citeva mici scapari de ortografie.
in orice caza textul e reusit si mi se pare pare semnificativa fluiditatea sa cinamatografica. felicitari

alma - 2006-06-17
Adrian, am citit comentariul tău, pe care īl apreciez īn mod deosebit. Te rog postează-l ca text separat, un eseu la sfārşitul căruia aş dori să aflu părerea ta despre aceste probleme. Am selectat mai jos ceea ce mi se pare interesant de discutat:

- "textul electronic are o viata efemera

- el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line), de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului.

- As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de un site al carui noise este in permanenta crestere.

- Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel?

- De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu".

- Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou?

- Observ o manipulare statistica a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii.

- Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba?"

nepotul lui rameau - 2006-06-18
Virgil , Alma .. Subiectul literaturii electronice e vast si merita o cercetare amanuntita. Din pacate o lucrare serioasa are nevoie de un studiu preliminar, de colectare de date si analize statistice care nu se pot face de unul singur. E o munca migaloasa, de echipa si asta nu imi sta la dispozitie. Dar, voi mai reveni asupra subiectului cand voi gasi ceva interesant de semnalat. Arank sa ai placere de Roma , cetatea eterna..Astept impresii la intoarcere.