| |
|
| |
trebuia să trec apele decolorate de insomnie
să ating migdalii în ordine inversă
era un ritual în negru
ascuns
ca după o moarte
aşteptată dintotdeauna
aveam două totemuri roase de fluturi
nu mai suportam rătăcirea darius
trebuia să port brăţară de mayaşi
să îmi simt genunchii
să las din mine sângele
germinând plantaţii nesfârşite
de iasomie
să mă rostogolesc ca un cerc rănit
de violenţa unui silex subpământean
nu mă mai aştepta înverzit pe sub unghii
plămânii tăi mi-au luat demult soarele
nu pot urca mai departe
mă ascund în naşteri obscure
aici bântuie o răcoare neîmblânzită
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|