cailean - 2006-01-04

Totuşi, ce vrei să spui?

Ela - 2006-01-04

Mădălina, acest text, aşezat în rânduri, are aspect de proză, de epistolă. În plus, filă-liberă (lă-li) sună disonant. În versurile 3-4 "la locul lor la ieşirea din ape" ar merita modificat. Apoi, versurile 4-5: "goluri între cuvinte - ţin minte doar ploaia..." pare uşor incoerent. Evident e gol al memoriei sau aşa sugerează continuarea. "tăcerea trecea" - mai bine tăcerea păşea (sau alt cuvânt) pentru a evita repetiţia t-t ce-ce. "ca o umbră de viţă începe surparea în oglindă" - uşor neclar... mai ales când continuă ideea anterioară.... Ai pe urmă de 3 ori verbul a fi la imperfect "era - era - eram" . "Sentimente la plic" - iar este forţat, după părerea mea. "plic" - pacheţel de ceai, de supă, sau plic de scrisoare... După dans şi eram singuri urmează: "ştiam că nimeni nu se roagă să fim judecaţi" - iar nu păstrează coerenţa ideii anterioare. Finalul îmi place. Şi Versurile: "îmbrac altă rochie şi plec prin anotimpuri aşa cum pleacă câte un tren din suflet la ore fixe". Cred că e bine să revezi această poezie. Se pierd sensuri, pe alocuri apar incoerenţe şi confuzii. Şi e păcat, fiindcă tu scrii poezie atunci când te laşi poeziei.

Madim - 2006-01-04

Cailean, m-am convins, ţie îţi place (probabil) alt gen de poezie. am încercat, să schimb un pic stilul. cred că m-am încurcat în gânduri... te aştept şi la alte poeme. mi-a plăcut întrebarea f. mult. uite şi răspunsul " nimic nu este ceea ce pare". mulţumesc. Ela, am notat observaţiile tale. o să revin asupra poemului şi o să ţin cont de ele. mulţumesc.

daniil - 2006-01-04

Madim, Incep cu partile negative,pentru ca sunt mai putine. 1.Incoerenta care apare in anumite locuri. ex."sunt goluri între cuvinte ţin minte doar ploaia"etc 2.Altul-alta confera o nota obsesiva poeziei si totodata nu prea e originala ideea,uite Marin Sorescu cu jocul acela de cuvinte el-ea Partile pozitive 1.Asezarea textului la granita dintre poezie si proza mi se pare un lucru cat se poate atractiv. 2.Personalizarea unor elemente ca:singuratatea si umbra,care de fapt devin componente ale aceluias eu liric 3.Nu stiu daca accepti ca argument critic,dar mie imi place textul acesta.Iar versurile de genul: "pleacă câte un tren din suflet la ore fixe","să pună semnul egal între mine şi umbră" sau "începe surparea-n oglindă" au fost pe cat de originale pe atat de reusite. Asa ca testul cititorului este trecut,daca accepti si argumentul 3... numai bine

daniil - 2006-01-04

revin, scuzele de vigoare daca o parte din observatiile mele au mai fost facute,dar in momentul in care am postat primul comentariu nu citisem decat textul scris fara comentariile celorlalti membri. multumesc pentru intelegere

alma - 2006-01-06

Ce am reţinut din textul tău încadrat la "poezie": "pleacă_câte", "ca_cineva" şi "filă_liberă". În rest, e singurătate, eraţi singuri şi v-a judecat, până la urmă? Incoerenţă în exprimare, în concordanţa timpurilor verbale, cât despre ligamente licenţioase...

Madim - 2006-01-09

Alma, mulţumesc de trecere şi atenţionare. ai dreptate. nu am înţeles întrebarea ta. de altfel, nu prea mă pricep să dau răspunsuri, uneori chiar le evit... le trec pe "fila liberă". Madim

taraborez - 2006-01-11

Cred că de la ultimele două versuri puteai să construieşti poezia. Restul sună ca un lament şi patetism fals (sau nesincer, dacă fals sună prea dur). Eu ştiu că atunci cînd eşti sinceră poţi să scrii şi poezie bună, aici însă mi se pare că te repeţi, tema trenului, a plecării, a filelor deschise degeaba şi a singurătăţii, am mai întîlnit-o la tine. Cred că ai potenţial liric dar mai cred că te şi grăbeşti. Oricum, dat fiind că aici toţi facem exerciţii, e acceptabil.

Keller - 2006-02-16

am citit poemul cu voce tare sa aud dansul nejudecatii...nimeni nu va îndrăzni "să pună semnul egal între mine şi umbră" pentru că am să îmbrac altă rochie şi am să plec prin anotimpuri cu sentimentele la plic. cu drag, erika

Madim - 2006-02-16

şi eu citesc poemele cu voce tare, Erika, este un lucru minunat. astfel, simt starea aceea care a facut posibilă scrierea, transpunera în cuvinte. la fel fac şi cu poemele mele. acolo e o luptă, pentru că, cum bine stii, nu reuşim tot timpul să scriem ceea ce simţim, ceea ce gândim... este destul de complicat, dar, cu siguranţă scriind "despre suflet", simţim alte suflete aproape. te-am simţit aproape... mulţumesc. Madim