Ioana Nosta -- Sărutul -- poezie

Profetul - 2006-05-20

finalul eu l-as face:
"buzele aspre
muşcă uşor
degetele goale"

nu cred ca e nevoie de atita determinism. parerea mea

Ioana - 2006-05-20

Nici eu nu m-am impacat cu acel "caci" si voi renunta la el pentru a reduce gradul determinismului. Insa timpul verbului il voi pastra, pentru a reda nota de cauzalitate dorita la momentul respectiv.
Va multumesc pentru sfat.

Alexis - 2006-05-21

Cred aş renunţa la inversiuni de genul "obrazu-ţi", "degetele-mi". Mi se par uşor desuete, mai ales în contextul în care le-ai folosit. Ar mai fi acel "goale"... degetele au cum să fie altfel decât goale?

vladimir - 2006-05-22

Textul tau are o aroma aparte, un soi de senzualitate a inceputurilor, a primei atingeri...e ceva deopotriva vinovat si special... asta e senzatia pe care o am.

Timid
iti sărut cu palmele
obrazul rece tresar
cand buzele aspre
muşca uşor din golul
degetelor pierdute
in gesturi

Eu as reformula sintagme de genul "obrazu-ţi rece", "muşcară uşor" etc... fii aici cu noi prezenta si nu situa demersul poetic pe un calapod nepotrivit... cred ca ar trebui sa ai curajul de a continua, de a nu te opri la cateva versuri... trebuie sa te arati pe tine, cu sinceritatea celui caruia nu-i pasa decat de adevar.

Ioana - 2006-05-23

Intr-adevar, am plasat demersul meu pe un calapod gresit atribuindu-i anumite valente care nu isi au locul in acest context. Mai mult, premisa de la care am pornit a fost una eronata si rezultatul nu putea fi altceva decat ceea ce apare mai sus. Sper sa depasesc insa faza aceasta.
Va multumesc pentru sfaturile si sugestiile voastre care ma ajuta sa vad unde anume trebuie sa mai lucrez.
Va mai astept cu cerneala rosie, caci altfel cum sa invat daca nu din greseli :) .

Danutza - 2006-05-27

Dacă textul celălalt mi s-a părut slab, poezia de mai sus, sub forma aceasta finală..după cim văd din comentarii, îmi place. E bine că ai renunţat la 'obrazu-mi'....îţi spusesem despre treaba asta şi la celălalt poem.
Îmi place cum sună degete goale...pt că tind să cred că asta subliniază lipsa unei atingeri propriu-zise.
Îmi place că poemul nu abundă de verbe... şi mai îmi place 'sărut' acolo..poate să fie atât substantiv, cât şi verb.
Bun. Revin.