| |
|
| |
pajişti de câini roşi precum
vintrele de pe tulnicul din oglinda apei
o velieră ce duce timp
către trebizonda
acolo unde apa e mai tulbure
decât ochiul meu plin de carne
lacrimi de ocru cresc
pe părul fetelor
pe-o pernă de piatră
se taie oglinda iar
sub apă se latră
acolo turme întregi pasc
mai lungi cu un pas
ochii aprinşi în far fire de nisip curg
către trebizonda
nu poţi să ştii
când mai răsare soarele
ochiul nu vede ca o mătase
umedă de-atâta sânge curs
în noaptea apelor
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| francisc -
2006-05-03 |
un text bun, per ansamblu.....e prea tarziu sa adaug ceva :)
|
| francisc -
2006-05-03 |
.......sau sa mai tai din com :)
|
| hecatonhir -
2006-05-03 |
eşti foarte generos, dorin. mulţumesc! ; ) per total! să mai tai din text?!
|
| francisc -
2006-05-09 |
libertatea de a trage cu pusca ideilor in mirificul ochi al apelor noptii e semn ca "nu poti sa ştii" de unde sare iepurele-umbră; o fi de sub măr?
:D
|
| hecatonhir -
2006-05-09 |
suntem în extrasezon cumva?! sau mi se sugerează să împuşc fazani? prin părţile astea nu prea se coc merele, dorine! plus că suntem prea aocupaţi cu parâmele. au pus ăştia până şi la teatrul de păpuşi. jos pălăria!
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com