| |
|
| |
câteodată nu ştiu unde încep şi unde mă termin
ştii tu?
câteodată nu ştiu cine sunt şi nici ce vreau
însă ştiu exact ce vrei tu
şi nu ştiu dacă sunt într-adevăr aici acum
cateodată te privesc şi mă văd pe mine
sau nu
câteodată te privesc în ochi şi văd ziduri
sau doar negru
cateodată te privesc şi găsesc găuri în nimic
dar aleg să nu îmblânzesc timpul din noi
şi sper
sper aiurea că nu ne vom face tablouri din oase şi carton
că nu te voi bate în cuie,
că nu mă vei târâ cum îşi târâie un cadavru pielea după el
de aceea află c-am aruncat totul din casă
şi ţine-mă de mână dacă vrei să rămân atunci când câteodată sunt goală
mă vezi?
te împiedici de mine când atentez la clişee
şi zbor orbeşte pe sus, pe jos si-n spatele uşilor închise oftez
când bat la porţile tale şi înjur
când mă izbesc în rafturi şi ma taie şoapte
când înfrunt
ce?
un iubit care nu mă cunoaşte
câteodată habar n-am de nimic
câteodată sunt doar înfiorător de banală dar tu nu ştii
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| cailean -
2006-04-28 |
E clar că Roxana excelează în proză (cât am văzut până acum, desigur), ceea ce se vede şi de aici. Debutul poeziei îl văd cam greoi şi complicat scris ("nu ştiu" cine, ce, cum, dar "ştiu" altceva, şi nu "ştiu" dacă etc.) Apoi se repetă acelaşi lucru cu "te privesc". Imaginile mi se par cam plate toate, am căutat cu lumânarea una care să-mi placă, dar n-am găsit. Pe de altă parte, s-ar putea să fie greşită, totuşi, impresia mea, dat fiind faptul că am citit textul în orizontul de aşteptare al prozei ei de dinainte, dar cred că nu.
Ideea poate fi bună, dar ai grijă să nu fie şi poezia înfiorător de cum zici acolo.
|
| cailean -
2006-04-28 |
Scuze, am găsit ceva... "să îmblânzesc timpul din noi". Era acolo al treilea "te privesc", şi cred că am sărit rândul la citire. Asta ca să vezi şi cum pot trece lucrurile bune din cauza lucrurilor rele, prea evidente, din jurul lor.
|
| Crin -
2006-04-28 |
Cailean, ai mare dreptate cand vine vorba de poezia, ma impiedic in ea si se impiedica in mine, dar incerc, desi e mai mult o vanatoare de balene: raman cu vasul in larg, fara harpon si infiorator de spun eu acolo.
Cat despre proza, multumesc, sper sa nu-ti schimbi parerea la urmatoarele texte.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com