| |
|
| |
S-au copt la geamul care dă spre curte,
de-o lună, strugurii liliachii...
iar eu mă uit cum se caftesc copii
şi defilează babe-n fuste scurte.
Gust un acinus, stau la o priveală
când poliţaii ies la o plimbare...
bărbaţii-mping bârfind la cărucioare
şi vin femei cu baxuri de udeală.
Şi-mi plac pisicile cătând alene
de parcă-ar intui ce se petrece...
cu-acea privire limpede şi rece
pe care-ncep s-o port şi eu de-o vreme.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| bobadil -
2008-10-31 |
Ei bine, au curs deja rauri de cerneala (inclusiv virtuala) peste acest "zen" dar ce am citit aici aduce acel strop de noutate pentru care, dupa cum spunea Hemingway, noi trebuie sa platim cel mai scump tribut, adica viata noastra.
Mi se pare mie sau Doru a inceput deja decontarea?
Pentru ca acest amalgam ascunde o comoara.
Un zen care culmea, incita.
Sigur, cum altfel daca e vorba de "amokuri"?
Fain da capo al fine,
Andu
P.S. Poate mai putin acel "strugurii liliachii" care bate recordul de "i" pe suta de metri :-)
|
| Doru Lubov -
2008-11-02 |
andu, am să schimb, cred, liliachii, încă nu ştiu cu ce
nu ştiu la ce te-ar referit, andu, când ziceai de decontare
la o selecţie de texte pentru publicare?
am peste o mie, dar nu ştiu dacă aş putea alege 50 cu care să nu-mi fie ruşine să ies în lume
mai scriu...
:)
mersi de citeală
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com