| |
|
| |
trece umbră grea brumar
pas desţelenit din jar
ţurţure în ochi lumină
strecurată-n ciur de tină
cercuită-n arămiul
unde-şi leagănă târziul
mai adastă ceas de-o ploaie
să-mi torc liniştea-n odaie
mai rămâi preţ de-un avânt
să-ţi ţes haină din cuvânt
borangic de toamnă dalbă
să mă-nşir cerului salbă
spulberată norului
pleavă-n pieptul dorului
hei cum trece cum se duce
pieritoare-n lemn de cruce
şi mă lasă grea strigării
şi sămânţă crudă zării.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Nelu Jorz -
2008-10-20  |
Adriana, un parfum - uşor stănescian(de, izvoare comune) ce stă bine doinei tale şi nu-i strică curgerea. Nu e de ici, de colo, să scrii un poem atât de limpede, care mai e şi interesant, fără fără artificiul ambiguităţii - ce sufocă, pare-se, textele multora, lipsindu-le de profunzime. Pentru prozodie, fără cusur - zicem noi, şi pentru următoarele patru versuri:
mai adastă ceas de-o ploaie
să-mi torc liniştea-n odaie
mai rămâi preţ de-un avânt
să-ţi ţes haină din cuvânt
"Doină brumărie" merită, pe deplin, aprecierea noastră. Cu amiciţie,
|
| Sancho Panza -
2008-10-27 |
multumiri - tarzii, dar nu mai putin sincere, pentru semnul de apreciere.
ma bucur sa vad ca astfel de texte inca mai sunt citite, inca mai plac.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com