Snowdon King - 2006-04-08

mai Dorin, aici te apropii mai frumos de natural, ai renuntat la pretentiile literare incalcite si ai varsat un text imaginativ placut. Am o idee, ce-ai zice daca ai inventa un vers cu clorofila in prima strofa, ar da bine cu calofila. Ramane la latitudinea ta. Tot inainte mandru pionier al poeziei... si nu uita, poetul este o meduza...

francisc - 2006-04-08

Ionut, eu nu am "pretentii literare incalcite" samd.in plus, incerc sa nu vars sau altceva in şoşonii UTC-istilor poeziei romanesti. apreciez insa umorul si bunul simţ. mi se pare totusi analogia ta (poezia=tovarasa meduza) un minus. la fel, nu vad necesitatea clorofilei in procesul de aglutinare a binelui si frumosului in sine, fireste.

hecatonhir - 2006-04-08

nu ştiu încă să mă bucur că am scăpat (sau nu) de pretenţiile literare (ce bine că erau bine conturate), cum zice amicul ionuţ, dar sunt în asentimentul lui în ceea ce priveşte plăcerea textului. sub arhitectura de lene veneţiană se imaginează un dialog viu, chiar încăntător. un cozan ascuţit stă la tulpina versului şi-l scutură bine. sunt momente fericite în însăilarea cuvintelor, nu le enumăr, sunt cam multe. după precizarea că masca este obligatorie (şi dacă se sare - şi dacă nu) îndraznesc să menţionez că aş fi numit-o eboşă pe doamna poemă. salve, cozane!

francisc - 2006-04-09

dane, apreciez aprecierile tale la adresa mea, pe care o stii, virtual, adica, cum sa spun, daca tu ma citesti etc. si eu ascult. spun dane, apreciez aprecierile etc. pentru a crea aici, ceea ce poate fi si dincolo, cum se spune, o tesatura, o plastifiere semantica, semnificativa in sine, in asentimentul criticii ratiunii silnice. s-ar putea crea, de asemenea, senzatia ca aberez aici asa ca si dincolo pentru a evita sentimentalismele si cangile orgoliului si vanitatii, asa, ca sa ne fie bine si sa traim bine. de asemenea, nu cred. ionut, sper ca nu esti suparat (pe mine). va multumesc cu multa placere

Snowdon King - 2006-04-09

Dorin, doamne fereste, de ce as fi suparat? Fii mai atent, analogia cu meduza se referea la poet nu la poezie, este o diferenta de nuanta. Este bine sa ai un maestru, dar unul care merita. Eu unul nu vreau decat sa te ajut prin comentariile mele pentru ca sunt sincer, chiar daca din cauza sinceritatii iti iei de cele mai multe ori pietre in cap. Salut.

yester - 2006-04-09

frumoasă pastişă, elegantă estetic! deci kitch! săriţi, asta contează:)! cu sympatheia, yester p.s. cât mai de sus!:)

francisc - 2006-04-09

observ ca pietrele sunt inca la moda. mai ales cele de supt. probabil, tot analogic, il prefer pe Ulisse cautandu-si mama (sic!) unui Ahile, schiopatand prin zapada. prin ilustrare, in stilul ideilor platoniciene, poema poate fi, -numai ca sa-ti sar in ajutor, ionute,- meduza, iar poetul umbra. dar, de aici pana la confuzia sa cu maestrul e cale batatorita, prin noian. diferenta de nuante de la elev la elev. credeti ca participati la idee? yester, sar si pentru tine. diferenta de nivel de la dictionar la dictionar. si de ortografie. astept sa te lamuresti. ma anunti? pana atunci, recunosc, inclinasem, la postare, pentru subtitlul sugerat ulterior de hecatonhir. pendulez, deocamdata, intre masca de carnaval si cea cu gaze. mai sunt si altele. alegerea sau saritura in cap imi par privilegii. va astept

yester - 2006-04-09

francisc, diferenţe de nivel... ,chestii, Oxford, Webster, prostii! te îneci cu tot cu iubită... şi e dramatic, la cât de frumoasă ţi-o descrii:)! revin la text şi mă repet pentru a fi înţeles. Ţi-a reuşit pastişa la nivel internaţional:)! p.s. scuze că sunt atât de ... ermetic în exprimare!:) (e ultima opinie despre acest text explicată detaliat!)

francisc - 2006-04-09

pentru un literat, mi se pare esentiala cunoasterea limbii romane (si nu numai). e iubita ta, nu trebuie s-o sugrumi sau altceva. legile internationale garanteaza dreptul la viata culturala. insa, ezoterismul afisat imi suna a naufragiu hermeneutic. stii sa inoti in afara apelor teritoriale? ma tem ca vei pica la examenul constiintei

vladimir - 2006-04-10

Simpatic text dar mai savuroase trimiterile ironice/autoironice prin care autorul incearca sa-si delimiteze un spatiu vital intr-o lume pe care doar aparent o ia in ras... joaca aceasta de-a "nu-i ce pare a fi" este extinsa inclusiv la nivelul simbolisticii prin recuperarea unor sensuri mai putin uzitate si tocmai de aceea plurivalente. Ok... acum ai dezvrajit o lume, ai arat... intotdeauna m-am intrebat ce as face dupa asta, ca n-am valente de demiurg iar de semanat nu am chef pe caldura asta :) Bun text Dorine oricat ai vrut sa te iei la misto :)

francisc - 2006-04-10

demitizarea este, aici, o sinteza hegeliana, care, prin autonegare si autoironizare, pastreaza/imbogateste intreaga fiinta. este vorba de iubi si altfel, tot asa cum a muri presupune negarea care se lasa integrata de viata in sine. miracolul, acolo unde se face prezent solicita o depasire a perspectivelor pentru a privi impreuna si a te imbucura de acel a-fi-intru-fiinţă. ma bucur ca ai inteles bine :) multumesc

Aritmosa - 2006-04-11

- "neîncetat freacă coadă pe coadă" - aici îmi sună a taca-taca - eu văd aici un Romeo şi o Julietă desprinşi de măştile lor, jucându-se prea vizibil (ca pentru comedie) cu ele, schimbându-şi-le între ei, nepăsători. nepăsători? poate nu, pentru că vor să sară. unde? în apă, în aer. vom vedea. - te simţi bine cu elementele de anatomie în poezie? e doar o întrebare. deschisă. uite că mai continui şi cu un: de ce?

francisc - 2006-04-11

- - mie nu. gura trebuie inchisa. - - e gata otrava? dulce. dulce? - - numai dacă -fiti atenti, am lansat-o- stii sa cazi. pe spate. uite ca mai continui si cu: te simti bine? vacanta placuta

Aritmosa - 2006-04-11

"freacă coadă"... asta nu-mi place. aş fi ales alt verb.

francisc - 2006-04-11

aritmosa, aici ai dreptate. am schimbat. multumesc