| |
|
| |
n-a mai rămas nimic
din eter
dumnezeul lor e numai o aftă
pe vârful limbii
despicătura dintre dreapta şi stânga
ori doar zgârietura
din vârful degetului
cu care-şi sondează
somnolenţi
con-ştiinţa
de turmă
Eheieh asher Eheieh -
vuieşte lumina
dar cine mai are timp
să audă?
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| bobadil -
2008-09-15 |
Brrr... ce poem medical ! Nu zic, interesante asocieri, mie mi-a placut mai ales aceasta care alatura mai multe simturi, vazul, auzul, peste ele timpul... din ultima strofa, care mi se pare o poezie in sine.
Rectului nu-i gasesc insa loc prin poem. Am scris si eu si cu cur si cu bip si iara bip, dar "rect" este un termen atata de medical incat iti vine sa scoti bisturiul si sa tai... de acolo nu iese decat un singur lucru :-)
Cred ca daca ai elimina rectul de acolo as simti big-bang-ul experimentului tau poetic si fara ajutorul acceleratorul blestemat.
Placut,
Andu
|
| Sancho Panza -
2008-09-15 |
Andule, râd..:)) Eram furioasa rau cand am scris.
M-am mai potolit intre timp.
ok, il "operez".
multam de com.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com