| |
|
| |
fereastra asta, ca o tăietură
din vintrele cuvintelor, spre gură:
de ce să ningi?
n-ai unde să te duci,
în jur e zare prăvălită-n cruci.
tu nu auzi?
mă fluieră a vânt
o buză tălmăcindu-mă pământ,
mă strigă un sobor de maci spre vară
sa-mi crească cer în tălpi a doua oară,
să-mi înflorească ochiu-n miez de pâini
şi ciocârlii să-mi cuibărească-n mâini,
să cern a ger cu limbi prelungi de crini,
să-mi clocotească luna-n rădăcini.
unde să cerni?
te frângi în val de gând
cioplită-n piatră aspră de
nicicând,
te-ai logodit în zodie de bozii
şi te-au lăsat
niciundelui
irozii.
vinde-mă nopţii,
vreau să-mi crească-n păr
seninul îngheţat în flori de măr.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
ovYus -
2008-09-09  |
adriana
am ramas impresionat citind acest poem. reusesti sa imbini foarte bine imaginile arhetipale ale "vesniciei nascute la sat" cu ritmul doinei.
motivul ferestrei din incipit secondat cu cel al cuvintelor si al gurii creeaza contextul comunicarii, impartasire de dor si viata. lirismul simplu, esentializat, deschide o lume tihnita de poveste, animata de elemente uranice, telurice si florale, ce consteleaza dialogul ceremonial dintre eu si lume. dialogul sinelui cu vocea alteritatii (poate tot a sa/ a cosmosului-prietin -vezi Miorita/ Revedere/ Ce te legeni...- ori, de ce nu, poate chiar a lui Dumnezeu) restabileste echilibrul stihiilor dinafara cu cele interioare: "seninul îngheţat în flori de măr".
simbolismul crucii, ambivalenta a vietii (zarea transfigurata) cat si a mortii (pluralul sugerand spatiul sacralizat al ingropaciunii, cimitirul) prin arhaica alternanta cauzala, incadreaza spiritul mereu in cautare, nelinistit de inconsistenta efemerului (mă strigă un sobor de maci spre vară), cu axele fundamentale ale fiintei. revitalizata de calmul seninului inghetat si de prospetimea florilor de mar.
poem de multe penite. dintre care prima ti-o ofer eu.
|
| Profetul -
2008-09-10 |
da, un text remarcabil nu numai ca forma dar si ca „precizie stilistică”. Singurul loc unde am avut o anumită dificultate a fost la „vintrele cuvintelor”. Încă încerc să captez ideea.
Felicitări. Un text la care poți reveni mereu ca la o referință.
|
| Sancho Panza -
2008-09-10 |
Ovidiu, Virgil, va multumesc. Cu atat mai mult cu cat aprecierile voastre se refera la un text care, intr-o oarecare masura, sfideaza "trendul" .
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com