| |
|
| |
Se făcea că o casă verde se desena
īntre pleoapele mele,
ca o mare verde pe irişii lui Dumnezeu,
ca o mare de iarbă.
Şi se mai făcea că-mi vedeam chipul
īn fereastra ei verde,
la fel de verde precum iarba păscută
de boii Domnului.
Mi se năzărea atunci
că mă atinge īngerul,
cu aripi de iarbă,
ca frunzele Domnului.
Mă schimbam deodată īn galben,
ca pepenii galbeni,
ca o vitrină cu fir de aur pe margini.
Mai departe mă schimbam īn roşu aprins,
precum ridichile Domnului.
Şi tot aşa, pānă se făcea ziuă,
Dumnezeu picta cu mine pereţii casei,
şi ferestrele,
şi focul aprins pe jumătate,
şi damigeana cu vin.
Ce de culori, Doamne, īn visul acesta,
aşa cucernic, aşa complicat,
cum īl ştii.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Profetul -
2008-09-06 |
Ai īncalcat flagrant regulamentul care spune că nu poți posta decīt un text odată la 48 de ore ca și novice. Drept consecință vei avea contul suspendat pentru două luni.
|
| ovYus -
2008-09-08 |
vai ce l-ai mai batut pe baiatul asta, mai virgile!
cu nici 2 randuri l-ai urgisit pe 2 luni!
|
| Profetul -
2008-09-08 |
mie nu imi face placere sa "bat" pe nimeni. dar am oroare de oamenii care intra cu bocancii.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com