Frunză lină, pelină
şi iarbă puţină, doamnă, îţi scriu.
Oraşul e în colţul lumii,
ca o fiară jignită,
ca o fiară cu cel mai bun simţ.
(Servus, viaţă a cărţilor,
sunt sclavul tău din flori!
Descânt pe umeri pâinea,
ca o inspiraţie.
Expun în colţuri mici
aceste versuri-de-legat.
În vama parcului,
cuvântul piere ca un sacru moft.
Şi toată seva lui s-a răsfirat
ca timpul din fântână.)
Spui că m-ai iubit
ca pe foile subţiri.
Că ai căzut în somn
lângă genele mele.
Că te-ai luptat
cu toţi sfinţii mei, pe furiş.
(Servus, viaţă a cărţilor,
sunt sclavul tău din flori!)
Frunză lină, pelină
şi iarbă puţină, doamnă, îţi scriu.
A câta scrisoare.
Dinu Vacarasu, Poezii, vol2, Viena
Volum tradus in Germana si premiat in trei tari.
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com