| |
|
| |
M-am căutat ieri să-mprumut o ţigare
-N-ai o ţigare? i-am zis îngerului de la intrare
De la intrarea în sine
-N-am! zise, mestecând la tutun. Mergi mai încolo şi cere
Am intrat în mine pe lângă urechi, unde văzui fumul mai gros
Pe sufletul meu păştea tutun o grămadă de vaci serioase
-N-avem! au mugit strângând din buzele groase.
M-am aşezat turceşte la marginea lanului, numărând vacile. Troznea a fum de-ţi venea
Să-l întinzi în palmă ca untul proaspăt şi tare
Plescăiam şi mă uitam la mine cum întindeam braţele după pâine.
Într-un târziu, m-a strigat îngerul de la intrare
-Am una, da` nu te-am recunoscut fără pufăitul tău din născare.
Ce-i drept, mă arsesem la limbă
De la degetul mare.
Poate vreţi să aflaţi şi cum m-am iubit
-Auzi, tu n-ai un chibrit?
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
bobadil -
2008-09-02  |
Intentionat am lasat acest text la urma, intr-un anume fel am simtit nevoia sa trec intai prin urzici pana sa ajung la iaz.
Ei bine da! Domnilor, daca e sa scriem ceva poezie, apoi trebui sa aram mai adanc in ogorul culturii si sa dam peste niste nestemate mai adanc ingropate care, datorita faptului ca asa e legea evolutiei si a ridicarii uscatului din mare, ce e mai adanc e mai inform (uneori chiar si diform dupa cutumele noastre actuale), radiaza (sau iradiaza) si nu miroase, ademeneste sau foloseste orice fel de tertip ieftin ultra-uzitat ca sa gaseasca de mancare.
Dar e sclipitor !!
Andu
P.S. Dorine, tu tot nu te-ai lasat de fumat?
|
| francisc -
2008-09-03 |
andu, noroc pe mine ca stiu sa inot! asa ca te invit in larg, pe urma lui nautilus. eu dau la tigare pe spate, cu ochii la ceriu albastrui, tu aplici stilul fluture, si sari prin rotocoalele mele. apoi, invers.
lasand gluma, iti multumesc pentru lectura si penita
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com