| |
|
| |
despre acest poem îţi spun de la început
că este aşa cum mă doreşti
deloc cuminte
incertitudinile au miros de lavandă cosită
răscolită de mistral andante
crescendo
cu mine nimic nu este sigur şi nici uşor
metaforele se întâmplă spontan
fără teamă de echivoc
lipesc obrazul de geam şi aş vrea să fie
a mea ploaia grea ce îţi îndoaie
braţele verzi
să îţi laşi buzele să mă ardă între tunete
când fulgerul muşcă din sfârcuri
de gutuie
nările să expire ceaţă fierbinte de august
şi ţipătul meu să ridice la tavan
măcălendri în flăcări
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Snowdon King -
2008-08-31 |
Un poem feminin, cuminte si deloc cuminte. Cu incarcatura emotionala pe un font crescendo si un final cu macalendri in flacari.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com