Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie
generala

arabescurile dorului

de Laurenţiu Belizan (Lentib)
autor hermeneia





eşti aşa departe încât
aş trage scoarţa pământului spre mine ca pe un covor
l-aş tivi cu păsări şi i-aş decupa o fereastră
undeva într-un ochi spart
un păianjen îşi face veacul înfometat
braţele lui din cheratină opintesc o scară
de aţe multicolore cu ace fine de gherghef
dacă o vei urca lumea îţi va părea altfel
pentru că el fărâma aceea putrefactă dar vie
ar vrea să-l brodeze pe bach aproape orb
corectându-şi cu migală ultimile file

lumină pâlpâie şi lasă umbre în patul meu
catedrală unde privighetorile nu pot cânta

gata
îmi strigi speriată că nu vom mai avea
pe unde păşi de atâtea poeme
înfăşurându-te în acel covor
precum odată cleopatra












2008-08-28
210


Lentib

Cele mai noi texte publicate

nostalgia este o escaladare a prezentului - Lentib- (poezie)
atharva - veda - Lentib- (poezie)
risipit în fâşii de azur - Lentib- (poezie)
iubirea ca o matrioşka - Lentib- (poezie)
descompunerea este o schismă a luminii - Lentib- (poezie)
pentru tine aş decupa o felie de cer - Lentib- (poezie)
glissando - Lentib- (poezie)
omerta fericirii - Lentib- (poezie)
iadeş - Lentib- (poezie)
underground - Lentib- (poezie)


Cele mai noi comentarii

Alina, e posibil să... de Lentib
la pentru tine aş decupa o felie de cer

Virgil, iartă-mă, dar... de Lentib
la glissando

Poezia este un... de Lentib
la glissando

Andu, mulţumesc pentru comentariu. Te... de Lentib
la iadeş

Andu, ziua de azi... de Lentib
la underground

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Oriana - 2008-08-28    
Poate ar trebui să desparți prima strofă în două ca să nu se citească dintr-o suflare, cam lungă și deci obositoare. Îmi plac imaginile "undeva într-un ochi spart/ un păianjen îşi face veacul înfometat", "lumină pâlpâie şi lasă umbre în patul meu/ catedrală unde privighetorile nu pot cânta" și finalul. Aș fi vrut să spun "frumos poem, Laurențiu" dar nu mai sunt sigură cui mă adresez de fapt având sub ochi femininul din versul #15.

Snowdon King - 2008-08-28     Penita
Cunosc multi autori de pe unele siteuri cu texte incadrate la atelier, care de fapt scriu f bine.

La o repede analiza constat ca autorul are o imaginatie bogata, fascicule de imagini si sentimente se impletesc armonios in poezia sa.

eşti aşa departe încât
aş trage scoarţa pământului spre mine ca pe un covor
l-aş tivi cu păsări şi i-aş decupa o fereastră
undeva într-un ochi spart
un păianjen îşi face veacul înfometat

superb inceput

cu o continuare eleganta, pe motivul scarii soresciene - scara la cer:

braţele lui din cheratină opintesc o scară
de aţe multicolore cu ace fine de gherghef
dacă o vei urca lumea îţi va părea altfel

evidentiez si versul

catedrală unde privighetorile nu pot cânta

ce poate fi mai frumos?

ultimele 5 versuri sunt de fapt o poezie in sine, este alegerea autorului, eu as fi considerat ca era bine si pana la versul cu privighetorile, un final mai puternic, fara a cadea in descriptiv. DAR, autorul se intoarce, ciclic, spre inceputul poemului, la acelasi motiv al covorului...

Cel mai bun text de departe din ultimele zile, drept pentru care il felicit pe autor si evidentiez.

Lentib - 2008-08-28    
Luminiţa,

mă onorează aprecierile tale.Vreau să ştii că sunt un cititor al poemelor tale postate pe hermeneia sau pe alte site-uri de poezie, de când mi-ai dat un semn că trebuie să am încredere în ceea ce scriu.

Te asigur că te-ai adresat unui poet care atunci când a scris acest poem, a avut un temporar exces de yang revărsat în versul # 15...

vladimir - 2008-08-28    
Mie mi-a placut textul chiar daca uneori are asa un iz, camuflat, ce-i drept, foarte bine, de patetism. Nu pot sa nu remarc faptul ca textele tale au devenit mai bune, utilizezi cu succes intertextualitatea si dincolo de cuvinte se observa destula eruditie si talent in a poetiza.
Aici... "ultimile file"... daca nu e vorba despre o licenta poetica s-ar putea sa fie o greseala.

Lentib - 2008-08-28    
Ionuţ,

tot ce aş putea să mai spun după comentariul tău este că încerc o mare bucurie că acest poem ţi-a plăcut şi că ai făcut o analiză detaliată a lui, explicând motivele evidenţierii.

Îţi mulţumesc

Lentib - 2008-08-28    
Vladimir,

da, acest poem are un iz patetic izvorât din trăiri autentice.Nu am vrut să camuflez acest aspect.Pur şi simplu aşa a ieşit...

Mă bucur că în viziunea ta poezia mea creşte în valoare.Acest lucru mă va face să fiu mai exigent cu mine însumi.

Mulţumesc şi te mai aştept.

vladimir - 2008-08-28    
Laurentiu... niciodata nu am discutat despre ceea ce exista ca premisa a textului poetic si chiar nu ma intereseaza daca este cu adevarat ceva ori cata autenticitate are la izvoare poezia... discutam despre "produs", virtutile ori minusurile acestuia, de pe o pozitie acceptata ca fiind subiectiva, ne spunem parerea si cam atat... uneori, din pozitia de lectori, ne permitem sa oferim alternative ori sfaturi dar desigur ca aici nici nu se pune problema de asa ceva, mai ales datorita faptului ca avem de-a face cu un autor mai mult decat exigent cu el insusi cand e vorba despre parerea altora :)

bobadil - 2008-08-30    
Eu n-am inteles nimic din acest poem "pe bach aproape orb" - adica cum? "bratele lui din cheratina" - din ce altceva? "putrefacta dar vie" ... pretiozitati de domnisoara de pension, "catedrala unde privighetorile nu pot canta" - hai sa fim seriosi! Ma intreb cum se mai poate scrie astfel in anul de gratie 2008... dar e funny anyway.
Mai scrie asa, exista o sansa reala, am trimis deja textul la o firma care se ocupa cu aruncatul de fluturasi pe plaja la Costinesti si la Mamaia. Astia de la Nescafe (am un preieten la marketing acolo) mi-au propus chiar un contract, daca ori unii ori altii imi dau ceva bani pe textul asta jur ca facem juma-juma.
Andu

Lentib - 2008-08-31    
Andu,

m-am obişnuit cu stilul tău de a face comentarii.Eu mă bucur de cîte ori mă critici.
Într-o societate supertehnologizată, alienarea poetică poate deveni extremă.Parcă şi văd poemele tale înduioşătoare despre femeia gonflabilă cu microcipuri îndărătnice care se autoscurtcircuitează atunci cînd hackerii îndărătnici (foşti colegi de-ai tăi de la automatizări) vor să-i violeze intimitatea electrică.

Ia uite, cred că am schiţat un poem.Ce zici?

Lentib - 2008-08-31    
Să nu uit Andu.NU pot să-ţi dau comision decît zece la sută.Alţi poeţi spun că şi aşa îţi dau prea mult...