Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie
generala

Inima dintotdeauna. Adio poetului.

de Luminita Suse (Oriana)
autor hermeneia





Notă: acest text nu are legătură cu autorul versului
„femeia care-mi locuieşte cordul”
(Ioan Jorz)


bon jour mon cher počte
sunt fosta chiriaşă a cordului dumitale
cu patru camere dublu semi-decomandate
caută-mă în caietul cu poezii
sunt trecută la numărul şpe în superlista
cu metaforectomii şi transplanturi
după metoda genială nepatentată din păcate
de extirpare a ingenuităţii
(din sentimentele muzelor preaiubite)
şi transpunerea ei în versuri nemuritoare
metodă din gama figurilor tale
de stil
aș dori să îmi înapoiezi perechea de buze
fenomenale uitată în ventriculul tău stâng
din golul de deasupra coastei nedrepte
aş mai vrea şi tabloul de pe peretele din dos
acela cu portretul tău şi semnătură
chinuită de catharsis asumat
o să valoreze în aer cât greutatea cordul tău
când vei lua premiul nobel pentru chirurgie
literară
merci şi la renevedere






2008-08-23
137


Oriana

Cele mai noi texte publicate

Portretul lui Viorel Gri - Oriana- (poezie)
Poem pe coajă de săpun. Gerunziul continuu - Oriana- (poezie)
Rimă albă pentru spaţii întunecate - Oriana- (poezie)
Inima dintotdeauna. Deloc cuminte - Oriana- (poezie)
Poeme rupte din ploaie. Egoism - Oriana- (poezie)
Cuvinte inventate. Clopotomie - Oriana- (poezie)
Inima dintotdeauna. Matrioşka - Oriana- (poezie)
Poem pe coajă de săpun. Basta - Oriana- (poezie)
Inima dintotdeauna. Adio poetului. - Oriana- (poezie)
Poeme rupte din ploaie. Și aruncate în foc - Oriana- (poezie)


Cele mai noi comentarii

Acum m-am întristat... de Oriana
la Lunatice

Ah, iată trei... de Oriana
la autumnia

Am citit poezia... de Oriana
la complementul unui graf conex

Frumoasa poezie, îmi... de Oriana
la poate totuşi mea culpa

Foarte frumoase lunaticele... de Oriana
la Lunatice

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Sixtus - 2008-08-23     Penita
Uite dom’le ce iese cȃnd poeta e inspirată. Şi se jocă cu o nostalgie puţin amăruie. Şi iese un text „perlat”, bine şlefuit, ȋnfăşurat ȋn jurul bobului de nisip – „accidentul” care astfel nu mai doare. Totul ascuns apoi ȋntr-o cochilie transparent-fragilă pentru a fi gezhiocată cu infinită grijă de cititor pentru ca scoaterea miezului să nu fie simţită.

Sixtus - 2008-08-23    
Erata: "gezhiocată " se ca citi, evident: "dezhiocată"