| |
|
| |
nu ştiam că pereţii pot deveni uneori oglinzi
în care ni se reflectă cornul de inorog
dacă ne apropiem le putem străpunge meningele
lăsând să se întrevadă lacul subteran
pescarii vor răsuci undiţele
în aerul tumefiat de bătăile inimilor noastre
şi vor smulge gurii floarea de ac abia deschisă
vor împodobi traheea albastră a femeilor
aşteptându-i în poartă cu şorţurile lor roşii
ce noaptea stau aşternute pe lăzile de zestre
tandre ele îşi vor împleti părul într-un năvod
prin care vor scurge zeama oaselor rămase de la cină
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|