| |
|
| |
nimic nu mai spune nimic tăcerea e un cal priponit în
orice pășune pe care boturile noastre nu o adulmecă
seara sunt focuri tu spui că lumea asta trăiește cu
electricitate
eu spun că trăiește cu febră și că edison n-a inventat nimic
poate o pseudopodă pentru întuneric
râzi în pumni unghiile îți cresc prin metacarpiene îți străpung buzele
cuvintele înghite înghite urlu
retina crapă în alte imagini care nu ajung totul e o barieră și dincolo de
asta altul alta alții altele
învăț unul dintre cele mai stupide verbe
a prefera
și uite că eu mie îmi mă prefer
mă las așa
nelocuită
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Sixtus -
2008-08-17  |
Ceva ȋmi spune mie (ca « făcător» de poezie ȋn sens pejorativ, dar ca «receptor» care mă cred) că am dat peste ceva, o singularitate poetică. Pentru că ȋntind mȃna şi dau peste un «vid plin» acolo unde, cu sadism, vrei să te laşi „nelocuită”, atrăgȃndu-mă ȋn cursă. Aş putea să vorbesc de „dedublare”, „privire distinctivă a eului poetic asupra lui ȋnsuşi” şi alte asemenea baliverne de aşa zisă «critică literară» a unora care, poeţi rataţi, vorbesc şi vorbesc şi vorbesc….chipurile «analizȃnd» cu o logică pe care o cred «poetică». Şi care nu este decȃt o vorbire păsărească şi nu cea a unor păsări care cȃntă. Aşa că mă abţin. Dar cred că mi-am făcut datoria pentru a acorda o peniţă fără să risc o amendare din partea vreunui editor.
|
| Snowdon King -
2008-08-17 |
primul vers e foarte frumos si ultimele doua. boturile suna urat, as fi inlocuit boturile cu buzele si mai jos buzele cu altceva. doar o parere
|
| Marquise de Sade -
2008-08-18 |
domnule Manolescu, multumesc pentru atentia acordata acestui text. Ionut, ma las asa ;)
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com