| |
|
| |
sunt zile când treci prin sufragerie
prin lumina aproape ceţoasă
şi degetele-ţi devin deodată translucide
de parcă o boală stranie îţi invadează corpul
drumul spre şcoală şi sunetele nefireşti
ale dimineţii nu te trezesc din reverie
doar imaginea vagă a sălii de cinema
îţi induce amintirea unei femei frumoase
care traversează un coridor lung şi întunecat
calci pe trotuare cu grijă
morţii ar putea să-ţi asculte paşii
nu liniştea ci teama că ar putea
să iasă la suprafaţă ca o lavă
te fac să încetineşti
în faţa cofetăriei
un copil îşi mănâncă îngheţata
zâmbetul lui te aduce în pragul isteriei
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com