| |
|
| |
Mereu am vrut să mor īn formă de A.
Să se unească īn lipsa mea
depărtări născute paralel,
să crească poduri īntre inimi care bat,
īntre inimi care nu mai bat,
īntre un răspuns şi o strigare,
īntre toate regăsirile lumii.
Puţin īmi lipsea să īnveşnicesc triunghi.
Īn viaţă nu am ales niciodată
să mă rostogolesc īmpins.
Am intuit pămāntul fără să īl desenez,
am ascuţit cerul la capătul care
m-a rănit fără să mă piardă.
Unii mi-au scris peste piatră:
un ultim A.
Minciuni de oameni care aşteaptă
să le răspunzi īntotdeauna viu...
Am rămas aplecată peste alb,
īncheind bastonaşul celui dintāi
a. Un a cu punct.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com