| |
|
| |
stai cu spatele unduindu-ţi şoldurile
ca o sirenă-matelot
şi îmi calci o cămaşă albastră
îmblânzind valurile descâlcind arabescuri
aşa cum prevesteau ursitoarele
acum străbaţi învelişul de mărgean
care se încreţeşte la subsuori
şi fierul de călcat pufăie ca un barcaz
împotmolit în delta pieptului
este gata
îmi spui
şi tragi parâma din priză
ce bine îţi stă
cu marea asta pe umeri
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com