| |
|
| |
el rāde. īmi povesteşte despre cele nouă milioane de biciclete īn Beijing
unii dintre voi ştiu deja
cīt de relativă e chestia asta
mă tot īntreabă despre biciclişti şi cum se pot asigura contra furtului
eu am īn minte roţile lipsă din Barcelona
legate cu lanţuri
īi spun dragul meu
data viitoare hai să-nchiriem un tandem īn Amsterdam
ne vom urmări pe canale tu vei trage de ghidon spre red light district
mă vei īntreba ce procent īmi place mai mult
şi dacă nu-mi este teamă de sare
să fugim mi-ai spune
ai fi un fel de īnger īn ultimul oraş blestemat
dar eu aş opri la Bloemenmarkt
īn aprilie
am sprijini bicicleta de apă
şi-am număra porumbei pentru īncă o iubire
statistic vorbind ce şanse am fi avut
cerşind dincolo de māna īntinsă a Domnului
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2006-04-02 |
Cāndva am vrut să scriu un poem despre cele milioane de biciclete din Beijing, m-a inspirat o fotografie. E bine că a fost scris şi a fost scris bine. Finalul e şi romantic, şi o idee ironic. Cu un zāmbet īn colţul buzelor.
Un sfat: nu fragmenta poemul prin conjuncţii.
|
| francisc -
2006-04-02 |
apreciez ideea textului insa as indrazni sa vad inca o varianta.
|
| vladimir -
2006-04-02 |
Interesanta poezie... ma uimeste cumva faptul ca de la o vreme sunt si eu obsedat de Katie Melua cu Nine Million Bicycles... poate e doar o tema a primaverii habar n-am :) Un text pe care-l simt ca fiind prea personal si in consecinta am sa ma opresc aici pentru a nu spune ceva nepotrivit... desi Alma are dreptate cu acele conjunctii, cred insa ca acestea sunt pauze... pentru respiratii, pentru ganduri, pentru taceri.
|
| Sapphire -
2006-04-03 |
Alma, am tot căutat o poză potrivită... pānă la urmă m-am răzgāndit, cred că nu are nevoie de aşa ceva... nu trebuie să se mai ştie de la ce anume a plecat poezia, nu? :-) Mă amuza īnsă ideea de a pune o astfel de poză, tocmai pentru confuzie...
Da, e şi un pic de ironie acolo īn final, ai sesizat bine, dar e şi un "clenci" ascuns.
De mult timp nu mai folosesc conjuncţiile decāt cu mare zgārcenie. M-am īntrebat ce mi-a venit să le las de capul lor īn poezia aceasta. Cred că sunt pauze de genul celor amintite de Actaeon... şi-apoi gāndeste-te cum ar arăta fără... ar fi acolo o repetiţie supărătoare, (am sprijini bicicleta de apă/ am număra porumbei pentru īncă o iubire), pe care acum nu văd cum aş putea-o evita decāt prin transformarea verbului "am număra" īn gerunziu - dar mai am un gerunziu īn versul următor) sau prin introducerea unui nou vers...
Poate ai vreo sugestie care să lase si pauza necesară şi să rezolve şi fragmentarea...
Francisc, şi eu.
Vladimir, nu ştiu dacă e o temă a primăverii, cred că a venit īnainte de ea :-) Oricum, m-ai prins, din această melodie am "furat" tonul... şi m-am trezit alergānd prin alte oraşe ale lumii... dacă despre asta era vorba ;-) Personal sau imaginar... unde sunt limitele? Şi te aştept oricānd să-ţi spui părerea sinceră, să ştii. Ce facem cu pauzele acelea, te īntreb şi pe tine...
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com