Virgil Titarenco -- memento II -- poezie

bobadil - 2008-07-27

Poemul e bun, ideea e centrala. Insa cred ca ai introdus cam mult balast. "Fotoliul enorm din piele" cred ca e deajuns "fotoliul din piele" (ai vazut fotolii din piele mici, inghesuite?) "fara absolut niciun zgomot" la fel "fara niciun zgomot" e mai non-pleonastic, "pielita timpanului" e hilara, de ce nu simplu "in timpan, in meninge" (sau atunci in pielita timpanului si in pielicica meningelui :-) "un fel de rastignire sublima" - exagerat de ce "un fel de"? aici "intr-o rastignire sublima" ti se pare ca nu e de tine or what? "asteptari imposibile" e cliseu.
Pe final nu prea mai am de carcotit :-)
Un poem bun, imi place ca Virgil scrie lately. Penita nu mai dau ca dup-aia imi ies vorbe, dar se subintelege.
Andu

kruger - 2008-07-28

Domnule Virgil, întrucât nivelul de novice nu reprezintă întocmai aspiraţiile mele pe Hermeneia, am găsit de cuviinţă să încep să vă comentez pe dumneavoastră şi să acumulez puncte. Aşadar mi-ar fi plăcut ca să folosiţi cuţit de disecţie în locul sintagmei descriptive lung-ascuţit, urmată apoi de adânc. Astfel aţi fi spus, ca un cuţit de disecţie-până în măruntaie. Mai simplu, mai eficace, mai poetic. Continuaţi cu o contradicţie – trecând la – fără să taie şi mergeţi de ideea argintului viu, metal în stare lichidă – acel argint viu în termeni populari (mercurul), fiind în totală contradicţie cu cuţit lung şi ascuţit. Mai aveţi o stângăcie – spinii să pătrundă în pieliţa timpanului. A patrunde în - implică a intra în profunzime în ceva, iar pieliţa timpanului este extrem de subţire... nici măcar dacă o luăm ca licenţă poetică nu are susţinere. Vă recomand să puneţi PRIN. Anatomic vorbind, nu aş fi de acord nici cu labirintul sinusului, probabil că v-aţi gândit la melc, dar aici puteţi invoca licenţa poetică. Recomand folosirea conjuncţei ŞI în locul construcţiei mai puţin poetice IAR APOI. Mai simplu, mai elegant.
Şi vă mai atrag atenţia să urmăriţi versurile.

ne-am lipi obrazul de fereastra de cristal
a fiecărui viitor care ne-a fost posibil vreodată
pînă cînd s-ar aburi ușor
iar apoi am scrie cu degetul pe el

De cine ne-am lipi obrazul? De fereastra fiecarui viitor. Pe cine am scrie cu degetul? Pe ferastra. Pe EA. Înlocuiţi vă rog pe EL cu EA.
Mai aveti doua stangacii. Repetati de doua ori in poezie termenii adanc si nerostit. Abuzul unor sintagme, fără să aibă măcar naturaleţea unei figuri de stil precum repetiţia - ne poate duce cu gândul la un limbaj sărăcăcios, la lipsa de inspiraţie a poetului.
După cum vedeţi, am făcut o analiză extrem de atentă a textului dumneavoastră, din dorinţa de a vă ajuta sa îl îmbunătăţiţi astfel încât să poată avea unda verde pentru hârtie.

Cu preţuire, Lerman Kruger.

Profetul - 2008-07-29

kruger,
în primul rînd se pare că ai călcat cu stîngul în Hermeneia. Și spun asta pentru că demonstrezi că (deși ai promis) totuși nu ai citit „regulamentul” Hermeneia. Pentru că dacă îl citeai descopereai acolo că „Pe siteul Hermeneia.com nu există niveluri de acces.”. Deci problema „aspirațiilor” tale mi se pare pusă prost. Apoi, decizia cu privire la încadrarea membrilor Hermeneia la înscriere nu prea mă mai preocupă de foarte multă vreme. Există un consiliu care decide asupra acestor lucruri iar eu prefer doar să veghez ca să nu existe dezechilibre sau abuzuri. Dar am suficientă încredere în capacitatea lor de decizie. De aceea nu înțeleg expresia „am găsit de cuviinţă să încep să vă comentez pe dumneavoastră şi să acumulez puncte”. Poate mi-o explici tu. Pentru că deocamdată nu a reușit decît să îmi demonstreze că urmărești să mă jignești. Iar asta este întradevăr o idee proastă. Dacă ți-a trecut cumva prin cap că pot fi „cumpărat” sau dispus să afectez deciziile Consiliului Hermeneia din rațiuni „mioritico-balcanice” atunci ai făcut o gafă semnificativă. De aceea aștept o explicație plauzibilă a expresiei tale.
În ce privește textul, îți mulțumesc că te-ai aplecat asupra lui. Am cumpănit și eu asupra folosirii termenului de bisturiu dar m-a deranjat puțin tehnicitatea sonorității lui. În ce privește sintagma „cuțit de disecție”, pe lîngă faptul că sună puțin cam aiurea (și în mod normal se folosește bisturiu), în plus aduce cu sine și o conotație macabră (cea a disecției cadavrului) iar eu (sau noi) în ipostaza textului nu eram mort și nici nu există acolo o intenție morbidă. De aceea sugestia ta nu este nici mai simplă, nici mai eficace și nici mai poetică. De fapt am cochetat mult cu ideea acelei săbii (sau pumnal) cu care se face sepuku sau hara-kiri, sau m-am gîndit și la cuțitele (andrelele ??) pe care și le introduc unii fachiri fără a sîngera. Totuși riscul confuziilor devenea prea mare. De aceea a rămas și rămîne așa.
Nu văd unde este contradicția între „cuțit lung și ascuțit” și „argint viu”. Mă tem că ai probleme semnificative cu imaginația dacă nu mă poți urmări în această „călătorie estetică”. Mie, dimpotrivă, mi se pare extrem de sugestivă legătura dintre cele două imagini, cea de a doua fiind evident o prelungire cinematografică a celei dintîi.
Dragul meu, înainte de a mă acuza pe mine de stângăcii eu zic să citești cu mai multă atenție și (așa cum spun uneori unii poeți mai „intimiști”) cu inima. În orice caz, remarca despre faptul că „pătrunderea” nu poate fi decît „în profunzime” mi se pare o glumă, un fel de nod în papură și nu cred că este nevoie nici măcar de o licență poetică pentru o asemenea exprimare. Eu zic să eviți astfel de aberații daca intenționezi să te iau in serios. La fel de „glumiță” e și chestia cu „în” sau „prin”. Repet, dacă nu vrei să fii privit ca un fel de Gică-contra renunță la astfel de preudo-critică literară. E foarte ușor să îți pierzi credibilitatea și foarte greu să o recîștigi, pe Hermeneia și oriunde.
Apoi, nu dragul meu, nu m-am referit la melcul urechii interne ci m-am referit, așa cum am scris, la sinus(uri). Nu văd nici aici de ce nu se poate folosi ideea de labirint. Cu excepția cazului că nu îți place ție. Well...
Nu cred că „ȘI” e „mai simplu și mai elegant” decît „IAR APOI”. Mai „simplist” da, dar nu m-a interesat să sune mai simplist. Oricum „IAR APOI” conține substraturi care îi lipsesc lui „ȘI”. Am însă senzația că tu nu poți percepe asta din păcate.
La chestia cu fereasta era vorba de „cristal”. „am scrie cu degetul pe CRISTAL”. Cred că asta rezolvă aparenta (pseudo)confuzie.
Nu cred că repetarea unor termeni - vezi că aici folosești cuvîntul „sintagme” aparent fără să știi ce îneamnă de fapt - deci, nu cred că repetarea unor temeni este neaparat stîngăcie. Asta cu excepția cazului în care citești superficial un text sau urmărești doar să găsești nod în papură. În ce măsură limbajul meu este „sărăcăcios„ și „lipsit de inspirație”, well... sînt dispus să mai aud și alte opinii. Argumentele tale nu au reușit decît să mă amuze. Sub nici o formă însă ce ai scris tu aici nu se poate numi „o analiză extrem de atentă a textului”. În orice caz, de vreme ce există undeva un volum de poezii și sub semnătura mea, te asigur că știu destul de bine cum și cînd un text apare pe hîrtie. Ce aș mai vrea să îți spun este că textele mele nu au apărut pe hîrtie pentru că eu aș fi insistat sau aș fi plătit pentru asta ci pentru că editorul a insistat să le tipărească. Ceea ce reprezintă, evident, o mare diferență, dragul meu. Poate că pînă aici am privit, așa cu condescendență comentariul tău. Dar a numi asta „o analiză extrem de atentă a textului” mi se pare o aroganță ridicolă care îți face rău numai ție. Nu știu dacă îți dai seama dar, odată devenit ridicol aici pe Hermeneia este destul de greu să mai fii luat în serios. Tocmai de aceea îți spuneam mai sus că ai călcat cu stîngul. Ce vei face de aici înainte și dacă vei lua seama la recomandările mele depinde numai de tine. Îți urez succes.

kruger - 2008-07-29

Virgil,

ne-am lipi obrazul de fereastra de cristal
a fiecărui viitor care ne-a fost posibil vreodată
pînă cînd s-ar aburi ușor
iar apoi am scrie cu degetul pe el

de cine ne-am lipi obrazul? - de fereastra
ce fel de fereastra? - de cristal
cine se abureste? - fereastra
ce fel de fereastra? - de cristal
pe cine am scrie cu degetul? - pe fereastra
ce fel de fereastra? - de cristal

Deci, Virgil, dragul meu, esti corigent la limba romana. In loc sa tii cont de sfaturile si sugestiile mele, iti aperi punct cu punct lacunele.

Cat despre credibilitate pe Hermeneia, te rog sa ma scuzi. Nu doresc sa fiu ipocrit pentru a fi credibil. Considera comentariul meu extrem de corect, daca poezia ar fi avut trecere, o apreciam asa cum am facut cu poezia lui Dorin.

Nu cred ca am adus in discutie cartea dumitale. Se face ca in ultima vreme mi-au cazut pe mana cativa poeti debutanti pe care i-am prefatat, recenzat, le-am ingrijit volume, deci nu este nevoie sa te justifici. Cat despre premii, nu tin de cald la suflet, doar maresc ego-ul.

Iti recomand sa fii receptiv la comentariile mele, nu am rele intentii. Cumva, stiu, ca vei tine cont.

Sper sa nu te superi, sa ramai receptiv si sa nu te razbuni.

Lerman

Profetul - 2008-07-29

kruger,
iată că începi să mă amuzi. Pentru mine aici e dimineaţă şi e bine să zîmbesc de dimineaţă. Dar bănuiesc că îţi dai seama că mă amuzi aşa cum m-ar amuza un saltimbanc. Tot de dimineaţă. Şi cel mai mult mă amuză felul acesta ridicol cu care te bagi în seamă. Dar e ok. Poţi continua. Fiecare om are nevoie şi de săpun, şi de pastă de dinţi şi de asemenea are nevoie şi de saltimbanci. Mai ales că oferi spectacole pe gratis este excelent. Sper că nu ai să te superi dacă uneori am să te bag în seamă iar alteori nu. Uneori sînt ocupat şi nu am timp de jocă. Dar uneori, aşa ca divertisment, am să te bag în seamă.
Revenind la text acum; despre în ce măsură sînt sau nu eu corigent la limba română nu ştiu ce să spun. N-am rămas niciodată şi zic eu am avut profesori foarte exigenţi. Dar argumentul tău este din nou o glumiţă. De unde şi pînă unde scoţi tu că nu merge acolo "am scris cu degetul pe cristal" ci doar "am scris cu degetul pe fereastră" rămîne aşa, mai degrabă o enigmă pentru mine. Sau te pomeneşti că şi acest lucru e legat de corijenţa mea la limba română sau alte chestii precum sărăcia limbajului, blah, blah, blah. No comment, dragul meu. Încep doar să pierd speranţa că mă voi bucura de argumente solide venind de la tine. Dar poţi să mai încerci.
Dragul meu, nu am citit poezia lui Dorin şi nici comentariul de acolo aşa că nu ştiu despre ce vorbeşti. Dar te cred. Rămîi însă dator cu răspunsul la întrebarea mea. Ce ai vrut de fapt să spui prin acea expresie?
Nu m-am justificat şi nici nu am simţit nevoia aceasta dragul meu. Dar am avut şi eu impresia că nu ştii cu cine vorbeşti. Pentru că nu ştii. Aşa cum crezi (probabil) că ştii ce anume se merită să intre într-o carte probabil că la fel de bine ştiu şi alţii. La urma urmei nu eşti decît un pseudonim într-un spaţiu electronic care se comportă mai degrabă ca un troll. Dacă ne spui cine eşti în realitate, ce cărţi ai scris, ce cărţi ai recenzat, etc, poate că am să mă opresc cîteva clipe să te bag în seamă ca atare. Altfel, mă tem că mă voi mulţumi doar să zîmbesc condescendent citindu-ţi comentariile.
În ceea ce priveşte recomandările sau bunele tale intenţii, aşa cum ţi-am spus, deocamdată văd că vrei să aduci o notă zglobie pe Hermeneia. Atîta vreme cît respecţi "regulamentul" poţi să fii chiar şi saltimbanc. Eu nu cred din principiu în răzbunare. Dar chiar dacă aş crede, în opinia mea răzbunarea (ca să fie răzbunare şi nu altceva) trebuie să conţină o măsură de cavalerism şi să se adreseze cuiva pe măsura ta. Deocamdată părerea mea este că tu eşti sub acest nivel. Aşa că nu trebuie să te temi, dragul meu.

vladimir - 2008-07-29

Un limbaj voit cavernos cu multe trimiteri la organic, asezate probabil pentru a evidentia o atitudine de recuperare a realului prin imersiunea in sine... cautare laolalta cu acea constiinta a zadarniciei oricarei cautari... aproape frumos.