| |
|
| |
foto: Raluca Bradea
încă uităm şi spargem azurul cu ochii noştri obosiţi,
ne lipim de pământ şi ascultăm cum vin anotimpurile,
mă încalţ ca deobicei, am păstrat ceva din fragilitatea pielii,
mişcarea mă obligă să fiu nesfârşit şi individual,
ridic ziua peste numărul viselor dinspre dimineaţă,
suntem sfinţi când uităm că avem haine,
dar Dumnezeu este discret, îi spunem ce vrem noi,
El ne lasă…
mi-e dor ca toată frica mea să fie o rugăciune,
astfel
tac întins peste unele gânduri precum otava pe lama coasei,
pentru mine libertatea e o glumă la care se râde cu întârziere.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| mladitza -
2008-07-16 |
Mi-am inceput ziua cu o cafea calda si poezia ta care m-a uns la suflet. E multa traire in aceste versuri si multa profunzime. Nu zic mai mult, doar repet ca pe o litanie versuri pline de farmec: "suntem sfinţi când uităm că avem haine,/dar Dumnezeu este discret, îi spunem ce vrem noi,/ El ne lasă…", "tac întins peste unele gânduri precum otava pe lama coasei". Multumesc pentru doza de poezie!
Violeta
|
Profetul -
2008-07-16  |
nu stiu daca neaparat e o poezie de sine statatoare sau poate numai un fel de colectie de contemplari dar este resusita si paul are talent. ofer o penita pentru arta cumpatarii in scris aici. aproape ca se vede ca ar fi putut spune mai mult dar se opreste intotdeauna inainte sa o faca. umila mea parere. UMP
|
| Dihania -
2008-07-16 |
poemele tale sînt tot mai concentrate. spui extrem de mult in putine slove. fiecare vers te lasa meditînd
m-au impresionat profund:
suntem sfinţi când uităm că avem haine, / dar Dumnezeu este discret, îi spunem ce vrem noi, / El ne lasă… si mai ales pentru mine libertatea e o glumă la care se râde cu întârziere
ne lipim de pământ şi ascultăm cum vin anotimpurile e o imagine puternica
|
| yester -
2008-07-16 |
... e destul de frumos să fiu capăt prin ceea ce scriu.eşti aceeaşi fiinţă fermecătoare care ştie să spună exact ceea ce gândeşte. mulţumesc, Vio!
Dacă mă bucur cândva, o fac atunci când oameni pe care îi apreciez îşi exprimă părerea în mod sincer şi cugetat asupra a ceea ce fac. Virgil, tu ştii că eşti unul dintre aceia. îţi mulţumesc şi pentru că ai remarcat reţinerea.
Matei, mergi ca de obicei la ţintă şi simţul tău liric nu te înşeală. eşti din ce în ce mai atent la ansamblu fără să neglijezi particularul. personal eu cred că nu tu cauţi poezia, ci ea pe tine.mulţam fain pentru sublinieri şi nu numai.
cu gânduri bune,
paul
|
| lucian -
2008-07-17 |
ultimul vers este o concluzie care defineşte întregul poem. greu de citit, rezervat celor care ştiu să citească astfel de poeme, scrierea ta se defineşte a fi o piatră preţioasă pentru cei care caută aşa ceva.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com