francisc - 2008-06-29

cre ca ultimul vers ar merge asa: "Nu-s eu Emil, sunt o dublură!"

hialin - 2008-06-29

Nu Francisc nu ar merge asa pentru ca ar avea 9 silabe si s-ar duce tot. Multumesc de trecere, comentariu si sugestie ! Ialin

bobadil - 2008-06-29

Un text-eseu de sonet contemporan care mi-a sunat bine la urechea mea poetica. Fara excese, textul invadeaza incet-incet intimitatea cititorului in acelasi fel in care o face un spectacol de teatru reusit. La sfasit ar trebui sa fie aplauze, insa nu prea ma impac cu versul de final destul de previzibil. Cred ca acolo, la ultimul vers, ar mai merita o incercare de rescriere, candva. Remarc "Mi-e visul gol ca un teren viran Ca adevărul într-o mărturie" - doua comparatii succesive care reusesc sa se completeze intr-un crescendo si sa nu contina balast si "Iar pe-un picior de timp sunt o fractură", o metafora reusita printr-un joc de cuvinte. Andu P.S. In final eu as forta ideea, si cred ca suna mai ok "nu sunt Emil eu sunt doar o dublura" dar asta e doar o parere. Pana una-alta, o penita de apreciere

bobadil - 2008-06-29

P.P.S. As mai propune inlocuirea lui "veteran" (care poate fi interpretat usor lamentabil in context) cu "suveran"

montecristo - 2008-06-30

La ultimul vers voi face şi eu referire. Repetiţia negaţiei e utilă întăririi mesajului. Opintirea ritmului o poţi drege cu varianta sugerată de Andu ori mai simplu, începi cu o vocală (ca şi-n celelalte două versuri): "Eu nu, nu sunt Emil, sunt o dublură!" Aici nu pot aprecia ceva anume, întrucât toate elementele prozodice împletite de autor şi, mai ales tema, mi-au captat atenţia. Bla-bla-bla-ul dispare, trăiască poezia! Deci o peniţă de aur pentru "Ecran", pentru sonetul renăscut. Curând, Cris

Dedal - 2008-06-30

textul nu e sonet, ci un hibrid - şi rondel (primele 2 strofe), şi sonet shakespearian (zona terţinelor), bine realizat prozodic mesaj interesant, cel al diviziunii virtuale până la pierderea de sine - ultimul vers îmi aduce aminte de Labiş, cel din Primele iubiri: ("Eu curg intreg in acest cantec sfant; Eu nu mai sunt. E-un cantec tot ce sunt.") aş rescrie, în final: "Îl joc pe eu în rol de veteran (buna si sugestia lui Andu, cu "suveran") Pe un picior de timp cu o fractură Ce-alungă inocenţii din ecran... Şi nu mai sunt Emil sunt o dublură!"

hialin - 2008-06-30

Va multumesc de trecere comentarii si "distinctii" ! Bobadil voi inlocui veteran cu suveran. Legat de versul final trebuie sa aduc o varianta care sa respecte ritmul, dati-mi putin timp sa mai intreb si sa ma mai documentez. Montecristo o sucesiune "nu, nu" imi pare ca aduce un efect sonor nedorit. As prefera sa evit asta ! Dedal... ati remarcat corect. Nu este sonet este un hibrid sonet rondel. Eu l-am numit "sorondet". Am postat pe hermeneia textul "Boicot" ( http://www.hermeneia.com/poezie/3903 ) care are aceeasi structura. Incluzand rondelul, versul 13 are acelasi rol de refren si nu-l voi schimba. Parerea mea este ca la rondeluri, daca dupa versul refren, ultim, apare inca un vers care sa puna sub semnul intrebarii ideea precedentului se creaza un alt efect (sper pozitiv). Voi posta in curand in aceeasi nota "Acrobat". Multumesc, Ialin