| |
|
| |
Cioara şi broasca ţestoasă
nu prea au ţinere de minte.
Ele se uită trăind şi trec din veac īn veac
ca nişte sfinte.
Eu, drept să spun, ador posteritatea
şi nu vreau necrologuri sărace!
Cum ar fi, īn secolul următor,
cioara să-ţi croncăne poemele la televizor,
broasca să-ţi poarte autograful pe carapace?!
Oglinda mă strigă:
-Uită-te la mine!
Sīnt decolorată, bătrīnă, dizgraţioasă,
patetică, fleşcăită,
mă paşte un regres absolut,
anchilozată, zdrenţuită, buboasă
Ce Dumnezeu mi-ai făcut?!
fraudulos de incestuoasă
cu fratele suflet,
mioapă, cu obrazul căzut,
cu creierul desfăcut
īn sute de frunze uscate,
totul la mine e pe jumătate!
Uite ce plagă urītă
pe albul inimii īmi crescu!
Dar eu, cărăpăcioasă şi croncănită
īi intorc spatele:
- Nu
şi nu!
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Profetul -
2008-06-24 |
te rog sa editezi titlul si sa nu mai folosesti majuscule
|
| bobadil -
2008-06-25 |
Mi-ai amintit de Radu Gheorghe:
"Am ani o mie asta-i tot
Si vin asupra-mi altii
Sub Theo-balt regele got
Crescui in rezervatii
Atate-au fost in acesti ani
De care nu stiu boaba
Acum expusa-s pentru bani
La mosi intr-o taraba.
Stafia mortii nu-mi da ghes
Nu stiu temuta-ļ coasa
Sunt broasca test,
Sunt broasca test
Sunt broasca testoasa"
Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-)
Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare.
Andu
|
| Mercedes -
2008-06-27 |
Mulţumesc de citire, Andu! Am remarcat că eşti un comentator avizat, obiectiv şi nu-ţi lipseşte deloc simţul umorului!
Să lăsăm atunci cioara...
Toate cele bune!
|
|
|