Sancho Panza - 2008-06-19

prea mult "cer" pentru o singura zi...nu crezi? "împart cerul în patru două atrii două ventricule întorcând cerul în ferestrele ce bat perfect aceleaşi răni (...) cerul trece prin mine şi desparte din carne o nouă mână ce-ţi trezeşte dimineţile din somn (...) în fiecare dimineaţă aranjez icoanele sub pielea cerului- o încăpere părăsită unde toate zidurile au mirosul pieptului tău" referitor la ultimul fragment citat...ori vezi cerul ca pe un trup (pielea cerului) ori ca pe o incapere. apoi, un loc comun cat toate cerurile la un loc: "uneori pare atât de uşor să mori şi să te naşti din nou" ce mi-a placut: "cerul trece prin mine şi desparte din carne o nouă mână ce-ţi trezeşte dimineţile din somn"...desi as fi renuntat la adjectivul "noua". fireste, toate astea sunt opinii de cititor, subiective, carevasazica. :)

Sancho Panza - 2008-06-19

scuze pentru bolbuirea excesiva, mi-a scapat o paranteza, pe undeva.

Sancho Panza - 2008-06-19

bolduire*...uf, nu mai zic nimic! azi tastez cu doua maini stangi, se pare!

aleksandar - 2008-06-19

iti multumesc pentru sugestii

bobadil - 2008-06-19

Mie cinstit mi se pare un poem realizat, un pic prea clasic cu influente din poezia sud-americana nouazecista si prea static pe gustul meu, insa nimic nu mi-a deranjat lectura.. Placut, Andu

aleksandar - 2008-06-21

Andu, e un poem static intr-adevar mersi de trecere

alma - 2008-06-21

Si mie mi-a placut textul acesta, si acum, si acum vreo doi ani, cand l-am citit prima data =)).

tincuta - 2008-06-22

Cel mai reuşit vers, pentru mine" "aranjez icoanele sub pielea cerului" O cacofonie "mişcă conturul".