| |
|
| |
cīteodată mă īntīlnesc cu dumnezeu
intrăm īn cīte o sală veche de cinema
īn cartierul gării pe la mijlocul filmului
ne așezăm īn spate
rulează ceva cu o femeie
mereu din profil se lasă ușor sărutată
ignor filmul
dumnezeu īmi spune că l-a văzut
zīmbește
stăm de vorbă despre vreme
uneori despre vremuri
mă plīng ca de obicei pentru chestii diverse minore
unele sīnt aceleași ca și data trecută
altele sīnt despre lipsuri despre oameni
adică toate sīnt despre oameni
īmi spune că filmul e bun
este despre oameni īmi spune īncet
īntorc capul
privesc īn gol privesc filmul
īl īntreb ceva inutil
ca și cum aș vrea să fac conversație
cīnd ieșim īmi dă un plic
zīmbește zīmbesc
pentru că vin vremuri grele īmi spune
īl privesc
ne izbim īn īntuneric de oameni īl strig
īmi spune să am grijă de copii
și de mine și să nu cred tot ce se spune
despre el
și mai ales despre oameni
cīnd se oprește ploaia un hum de jazz contrabas
se aude
rămīn singur brusc
orașul e pustiu
ca un fel de antieclesie
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2008-06-27 |
Ce era in plicul de la Dumnezeu, spaga? :)) Oricum, faina ideea textului, mai putin finalul cu orasul pustiu, parca e dintr-un film cu Bruce Willis.
|
| Profetul -
2008-06-27 |
ma-ai facut sa zimbesc. la urma urmei putea fi orice. putea fi un cec, putea fi o scrisoare, putea fi gol, putea fi orice. uite ca la spaga nu m-am gindit. dar cred ca oricine citeste va fi inclinat sa "puna" acolo ceva
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com