silea camelia -- despre zece stele mititele -- poezie

seara toate stelele se vor aşeza cuminţi ca la şotron
pe bordura
din faţa casei lui
şi eu voi începe să le număr în timp ce
cu degetul mic şi într-un mod absolut delicat
pe una o voi aşeza lângă inimă şi
şi nu ştiu
cum ar trebui să înceapă cântecul mă gândesc
în care parte a acoperişului casei lui
şi cum ar trebui să i se strecoare apoi
picătură cu picătură
zece stele mititele s-au grupat în galaxii
printre şoapte şi păreri
tango
mai bine
mai bine o poezie despre cum
astăzi n-am niciun motiv să fiu tristă
şi râd uite râd
despre el s-au epuizat toate emisiunile de ştiri
eu nu vreau decât să-i spun
că astăzi am învăţat să râd printre rânduri
să plâng printre gânduri să aştept ora când
la colţ mă voi întâlni cu răbdarea
ea îmi va întinde braţul său iar eu
îl voi prelungi într-un zâmbet atât
de firesc
de firesc
de firesc