| |
|
| |
īn capul mesei e bărbatul e circul lumii
şi apogeul comitragediei
războaie peste cruci
urmate de cruci
peste războaie
şi cīnd ne tragem sufletul nici nu-i sigur
că e pe lumea astalaltă
da
suntem relaxaţi
scrie şi pe uşă la bancă: trageţi.
aici sunt sufletele d-voastră...
e o confuzie mă gīndesc
la zilele revolute
cīnd am rupt-o īn fericire
pīnă şi the day dreaming nightmare
sau cine naiba a mai tras īn noi
e liber
la asta subscriem deşi pe alocuri
ne locuieşte un mister foarte descriptiv
suntem şi noi paseri rare invităm la dans
pīnă şi moartea
ne şi repezim
grămadă ordonată
da distinsa doamnă ne scapă zice faceţi loc
zice
ar trebui să vă fie ruşine
unii chiar se sinucid e o ruşine desigur
celor mai mulţi li se rupe
rămureaua din codru sau
preferă să-şi ia cīmpii
fratele meu
totul
e bine rău
totul e să ne tragem sufletul
şi la urmă să aiurim
de bine
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| bobadil -
2008-06-11 |
Frumos discurs, imi place curgerea poemului si schimbarea de planuri. Insa pe alocuri m-ai pierdut, poate ca nici eu nu sunt in perioada asta suficient de atent. Insa remarc o anume limpezime si o revolta de om matur in aceste versuri. Daca stau stramb si judec drept, cred ca episodul cu revolutia e derutant, poate ca fara el poemul ar fi mai castigat... nu stiu. Si ca sa ma intelegi mai bine o sa-ti zic bancul care mi se potriveste acum de minune, cica vine unul la psihiatru si zice "dom' doctor, nu stiu ce am, dar de cateva zile sunt confuz... sau poate nu?"
Andu
|
| skylander -
2008-06-13 |
Poate că asta se şi vrea textul de faţă o cheie a revoltei. N-am să insist; s-a suprasaturat istoria de discursuri revoluţionare. Finitudinea idealului ei superior vorbeşte şi la ora actuală cu sīnge īn loc de gură. Mai e, mai e pīnă la "luminiţă". Dar, fratele meu, totul e să aiurim de bine, repet.
Fain bancul. Apropo de confuzie uite şi replica: un tip extenuat, rătăcit īn deşert se īntīlneşte cu un negru. "Eu sunt negrul cu aia albă. Dă-mi nişte apă dacă nu ţi-o pun". Tipul nu are īncotro şi rămīne fără apă după alte cīteva īntīlniri. La ultima īntīlnire apare tot un negru. "Ştiu domnule: tu eşti negrul cu aia albă. Dacă nu īţi dau apă mi-o pui. Da să şti că acuma chiar am rămas fără un strop. Sunt stors şi disperat"- spune tipul. "Care negru domnule? zice omul. Io sunt Mitică de la Copşa Mică"
Geo.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com