| |
|
| |
lumea nu ne īnțelege
īn acest paradis left over
iubito noi doi avem ceva īn comun
pe līngă garsonieră și frigul de sub plapumă
cīnd te sărut īmi amintesc de o bombă
pe care uit mereu să o dezamorsez
īmi ticăie īn creier și īmi zic
e doar o muzică new age
dar nu aripi de īngeri bat
nu explodează nimic
mīini strīng cearșaful de cīnepă
și tot nimic
lumea iubito are o problemă majoră
nu ne īnțelege
uneori cīnd dormi mă gīndesc la tine
cum ai putut să te naști
fără să fiu eu acolo undeva
fără să te simt cum spargi probleme de matematică
īn gīnd mă īntreb lăsīndu-ți laba piciorului
să mă atingă īn somn iubito
lumea nu ne īnțelege
īn această fantă prin care ne strecurăm
existența se spune că e perfect
dacă vom īmbătrīni iubindu-ne
dar oare cine se pricepe la asta
īși dau toți cu părerea
ca și cum ai vinde arme la mīna a doua
īntr-o mănăstire din moldova
lumea nu ne īnțelege
vom dormi o mie de ani īntre aceste imense
perne ardelenești
și nu se va schimba nimic
te voi săruta la fel de imperfect
ne vom sfīșia pentru aceleași orgolii
vom vrea să fi facut copii
mai mulți copii
pentru că să se poată īnmulți lumea asta
care oricum nu ne īnțelege
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| bobadil -
2008-06-05 |
Partea asta este super:
"vom dormi o mie de ani īntre aceste imense
perne ardelenesti
si nu se va schimba nimic"
La mijloc nu imi place deloc:
"fără să te simt cum spargi probleme de matematică
īn gīnd mă īntreb lăsīndu-ti laba piciorului
să mă atingă īn somn iubito" - cum adica "spargi probleme de matematica" si apoi chestia cu "laba piciorului" este un detaliu ciudat, de ce nu simplu "lasandu-ti piciorul sa ma atinga in somn"... parca suna mai poetic, nu crezi? De fapt este o tendinta la tine sa supra-specifici la nivel de detaliu aproape anatomic, eu inteleg unde bati, insa uneori suna ca nuca-n perete.
In ansamblu, imi pare un poem mai vechi, refurbisat. Nu reusesc sa regasesc in el prea multe elemente ale liricii hai sa o numesc "moderne" marca Virgil Titarenco... insa s-ar putea desigur sa ma insel.
As comasa
"uneori cīnd dormi mă gīndesc la tine
cum ai putut să te nasti" ...
in
"uneori cand dormi ma gandesc
cum ai putut sa te nasti"...
pentru ca versul independent "uneori cand dormi ma gandesc la tine" suna a manea.
In rest, mai vedem, mai citim. Oricum, un poem placut, cel putin te pune pe ganduri si asta e de bine.
Andu
|
| Profetul -
2008-06-05 |
nu refurbisez. de multă vreme nu mai refurbisez. de fapt nici nu am facut-o vreodată. ce mai făceam era că mă uitam la textele din adolescenţă şi le mai revizuiam. dar nu acum.
ce este un "detaliu ciudat" bobadil dacă nu un lucru care devine poetic īntre un bărbat şi o femeie. cred că cel mai tīmpit lucru este să te apropii cu un framework deja definit. stinge tot farmecul. iar eu am făcut greşeala asta de multe ori. pīnă am īnţeles. sau mi s-a dat peste mīnă.
am mai spus, nu vreau să am o marcă. am scos un volum şi m-a tīmpit presiunea. presiunea că trebuie să īntīmpin un anumit standard, anumite aşteptări. poezia este ca dragostea, cu cīt ai mai multe certitudini cu atīt nu mai ai nimic.
|
| bobadil -
2008-06-05 |
Virgile, din prima parte a raspunsului tau n-am inteles mare lucru pentruca te exprimi cam confuz, niciodata inseamna niciodata dar tu zici ca nu ar fi chiar asa de niciodata :-)
Oricum, asta nu are mare importanta, eu cred ca a reveni pe texte mai vechi este ok, nu vad nicio problema aici, iar un lucru, daca este refurbisat bine poate fi vandut bine de nou si la un pret acceptabil. Revenind, eu cred ca poezia este doar una dintre manifestarile Spiritului nostru iar acestea sunt multe, incluzand mai ales tacerea. Rau este daca imbatranim crezand ca stim ceva punct si virgula, pentruca nu stim de fapt nimic. Putem invata ca un melc iar melcul va ajunge.
In rest, imi plac argumentarile tale, ma destind teribil, zau
Andu
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com