| |
|
| |
la masa noastră
am atārnat īntrebarea
o amuletă argintie
de gātul tău, girafo
şi am cerut rachiu
se făcea că noaptea
uitase să ne mai vorbească
despre femeia cu sānge măsliniu
şi ochii mari cāt o īmpunsătură de cuţit
se făcea că mă săturasem de discursul tău poetic
cu zambile eşuate prin tramvaie
īn depouri pline cu alune
de fete cu forme dulci
adormite dezbrăcate prin puful de păpădie
dar mai ales de mirosul ăsta de tutun
care-mi impregnează toate rafturile cioplite
īnadins pentru tine nu ştiu
trei sau cinci
dar neapărat cu pauză la mijloc
acolo unde tu, girafo
să ai loc destul pentru un număr de striptease
nemaiīntālnit
două perechi de palme
de la cineva care
de o vreme-ncoace
nu ne mai roagă
absolut nimic
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| francisc -
2008-06-04 |
primele patru strofe curg bine. felicitarile mele. la a cincea insa e prea mult de putin.
|
| bobadil -
2008-06-04 |
Dorine, multumesc de lectura si de opinie.
Andu
|
| bobadil -
2008-06-04 |
OK, m-am mai gandit si am renuntat la incursiunea in medicina, as vrea parerea ta Dorine daca e mai bine asa. Multumesc anticipat.
Andu
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com