| |
|
| |
din ziua-ceea apatică
el a-nceput să nu mai uite nimic
lucrurile mureau periodic
după obiceiul ştiut al lucrurilor
iar întâmplările toate împreună
cu oamenii se duceau la fund
şi făceau nişte bule pe care
nici măcar pe acestea
el nu le mai putea uita
nici visele nu le uita
deşi visa tot mai rar
ca un mecanism de auto-protecţie
după câţiva ani de la moartea lui
nişte savanţi care săpau după cu totul altceva
i-au găsit creierul perfect conservat
l-au pus la microscop
şi-au notat
într-un carneţel
pe care apoi l-au făcut
uitat
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| francisc -
2008-05-08 |
la inceput, am avut senzatia ca voi citi ceva frumos. dar finalul....s a vrut o ironie sau...
|
| Sixtus -
2008-05-09 |
Francisc,
ma dezamagesti: B. nu e ironic, asa e el (adica bobadilic). E de bine? E de rau? Dumnezeu stie. Sau poate...nu srie nici El.
|
| Sixtus -
2008-05-09 |
corectie
"nu srie" se va citi "nu stie"
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com