Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie

Orfeu
ciclul "Cameleonicele"

de Călin Sămărghiţan (cailean)
autor hermeneia





Cobora treptele infernului şi ştia
că mai este mult până acolo.
În el cânta
bucuria regăsirii
celei pe care n-o putea privi
decât cu pedeapsa de a fi
pentru ultima oară.
Îndoit
îşi privea harfa ale cărei corzi
plezniseră demult,
iar acordurile nu mai existau
decât în mintea lui îmbătată
de gând.
Erau porţi care-l întrebau
o singură dată,
se deschideau amorţite
şi se trânteau în urma lui,
pecetluindu-l.
Un pas nu putea fi luat înapoi
şi nu exista privire în urmă.
Şi mai erau glasurile,
acele strigăte înăbuşite în viaţă
şi care se-aud în infern,
dar ele erau adieri
în urechile lui blânde
mângâiate de poezie.
Nu-l lovea nici o teamă,
iar spaimele i le stingea
răcoarea apropierii celei căutate.
...A pierdut,
risipindu-şi inima pe acele trepte,
căci iubirea e numai ochi.






2006-03-27
248


cailean

Cele mai noi texte publicate

Expresul de Viena - cailean- (poezie)
Cele o mie de lucruri - cailean- (poezie)
The Great Escape - cailean- (poezie)
Soldatul părăsit de soartă şi iubita teiului înflorit - cailean- (poezie)
Aurore de jour - cailean- (poezie)
Aurore de nuit - cailean- (poezie)
Hide and seek - cailean- (poezie)
Cântecul unei prinţese persane - cailean- (poezie)
Cântecul unei chemări nerăspunse - cailean- (poezie)
Scrisoare către un prieten - cailean- (poezie)


Cele mai noi comentarii

Rectific: "al nopţii". Ultimele... de cailean
la irespirabil

O poezie minunată... de cailean
la irespirabil

Adriana, hai că... de cailean
la Cele o mie de lucruri

Maia, ce poem... de cailean
la eu şi cîinele alb

Mulţumesc Andu, contează... de cailean
la The Great Escape

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Aritmosa - 2006-03-27    
Călin, reiese din poem că ai surprins doar segmentul coborârii în infern. Cum înţelegi faptul că Orfeu în infern putea să vadă – "privea harpa”? De obicei, pe acolo e cam întuneric. Sau nu? E vorba de "mintea lui îmbătată de gând”? Mi-ai plantat o întrebare: ce se întâmplă cu acel spaţiu obscur al nevăzutului şi cum e internalizat? Mi-au plăcut: "nu exista privire în urmă”, de parcă înainte de Orfeu nu mai privise nimeni în(tr-o) urmă, de parcă timpul s-ar fi inventat odată cu el; "iubirea e numai ochi”, deschişi, închişi, nu se ştie... :-) Găsesc nepotrivită repetiţia unor cuvinte ca "infern", "ultim", "urma", "care", iar pronumele sau adjectivele demonstrative nu reuşesc întotdeauna "să demonstreze”.

cailean - 2006-03-31    
Da Monica, ai dreptate, "infern" de trei ori e mult prea mult, dar am găsit înlocuitor pentru al treilea. De "ultima" / "ultim" am scăpat. În infern e întuneric, cred, dar la fel, cred că nu e beznă.
Da, iubirea e numai ochi, de aceea a pierdut-o pe Euridice; o iubea şi nu putea să nu o privească. Cu celelalte nu ştiu ce să fac, oricum e o poezie nereuşită de-a mea, pe care o voi reface complet peste câţiva ani. Dacă.