| |
|
| |
îl găsi risipit pe un stâlp ca un altar din care mâncau păsările
picioarele lui, acoperite de apă, erau pline de răni
ar fi vrut ca simpla ei atingere să-l tămăduiască
pleoapele îi tremurară a degete pe clape
încercă să deschidă ochii ea să păşească dincolo de poartă
câteva secunde căută să focalizeze locul de unde venea căldura
nu a mai fost nimeni pe aici demult
simţea înlăuntru un sunet de valuri izbindu-se de recif
gândi ce uşoară ar fi alunecarea lor pe gheaţă
dârele albastre ale umbrelor proiectate pe ziduri
îl cuprinse şi
în timp ce mâinile ei urcau spre vârfuri
din el coborau aburi
pergamente fine
cu desene de demult
peşti
arbori ciudaţi cu frunze roşii
începeau să se mişte

dincolo de cortine,
o mască ale cărei gânduri înfloresc -tempera kelaro, 13 aprilie 2008
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| Sapphire -
2008-04-13 |
Katya, aceasta nu este poezie. Nu este prima încălcare a regulamentului de când ai revenit. Te rog să remediezi în cel mai scurt timp. Următoarea ocazie de acest fel va aduce o propunere de suspendare a contului tău.
|
| queen margot -
2008-04-13 |
ai rabdare, sunt in teste la imagine, nu e gata. am nevoie de 10 minute
|
| Sapphire -
2008-04-13 |
Katya, aici nu e poligon de testare. Te rog să îţi revezi textele înainte de le posta şi te mai rog să nu consideri că întreaga echipă hermeneia trebuie să stea pe urmele tale să urmărească momentul în care totul este în regulă cu postările tale. Se presupune că avem respect reciproc pentru ceea ce facem aici. Sper să mai avem ocazia de a discuta despre aceste aspecte (repet: nu este prima dată când procedezi de asemenea manieră).
|
| Sapphire -
2008-04-13 |
Erata: desigur, "sper să nu mai avem ocazia". Adică... prefer să apuc să şi scriu despre poezia ta, despre grafica ta, care chiar îmi plac de cele mai multe ori.
|
|
|