| |
|
| |
Nimic nu mai e cum a fost
cu umbra gîndului rătăceam
prin pădurea de bambus
pe poteca la capătul căreia
debarcaderul se scaldă
în razele soarelui
În amurg
piscurile înalte profilate pe cer
siluetele lotcilor de pescari
încremenite pe ape
numai fluviul se mişcă
închizi ochii
şi lumea deja s-a schimbat
precum floarea de pepene
cade
nimic nu mai e cum a fost
doar micul cătun
şi căsuţa albă
de la capătul
potecii de bambus
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Doru Lubov -
2007-10-09 |
ai putea scoate un volum cu poezii de acest gen...
numai pentru cunoscători rafinaţi (ca mine)
:)
|
|
|