| |
|
| |
deschid ochii
paturi albe adunate pe mâna ta. rup cearşaful
atrii şi ventricole în care ne spovedim
e aproape dimineaţă
/
când dormi
mă uit atent la pântecul tău îl pipăi
îmi lipesc nasul de el
şi îl miros
să ştiu unde să mă întorc
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| ddm -
2008-03-10 |
interesant
|
| vladimir -
2008-03-11 |
Neinteresant... comentariul. Basca faptul ca nu apreciez in mod deosebit oamenii care lipesc etichete... ca sa nu mai zic de respectul fata de autor, de regulament etc
Ce zici ddm mai schimbam si noi ceva in materie de comentarii?
|
| hialin -
2008-03-12 |
Imi place ideea cu spovednaia in atrii si ventricole. In schimb ideea mirosului mi se pare ilara. Imi este imposibil sa o gandesc fara vreo trimitere canina.
"ma uit atent"... suna ciudat. Te poti uita neatent ? Personal as reformula, sau as schimba adverbul.
Ialin
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com