pal emilian -- god lives on albert road -- poezie

bulgarii au fugit într-o seară
n-au plătit întreţinerea
cum era de aşteptat
în locul lor proprietarul
a adus trei curve made tot in bulgaria
cum era de aşteptat
probabil şi ele-o să fugă pe noapte
fără a plăti întreţinerea
universurile se repetă îţi spui
unii stau în gara din sinaia şi oferă cazare turiştilor
alţii stau în gara din londra şi oferă cazare pierduţilor

dacă întorci pămîntul cu susul în jos remarci următoarele lucruri

aici cînd se moare plimbi mortul pe stradă
ca să hrăneşti speranţa de viaţă
acolo moartea e ceva intim ca un act sexual
într-un fel aşa e îţi spui
penetrezi pămîntul
şi te sfîrşeşti cînd ţi-ai găsit locul

acolo copacii mor ca vikingii în locuri anume
aici se sting într-o sobă din ferentari
duminica ieşiţi la grătar cu vecinii vă înţelegeţi prin semne
şi vă e destul chiar şi tăcerea o înţelegeţi cu toate că
nu cădeţi întodeauna de acord
aici facem clătite cu frişcă
deschidem fereastra lăsăm vocile din capul nostru să zboare
ca papagalii din petshopuri
vorbim toţi deodată şi nu înţelegem nimic din aproapele

în rest nimic nou sub acest soare care nici el nu e nou
doar ochelarii prin care-l privim se mai schimbă
aveţi şi voi raţia obişnuită de smog
noi nu ne plîngem voi nu vă plîngeţi a ruginit pielea
o frecăm cu şmirghel alta n-avem să ne mai ţină
pînă trecem de următorul interviu pentru un job oarecare

iubita mea visează pantofi roşii
eu visez că într-o zi o să fiu martorul unui atentat sinucigaş
ori poate că o să îmi leg de piept atîta dinamită cît să arunc în aer tot
pămîntul
să ajungem în felul acesta la dumnezeu să facem o cerere
pentru un loc nou de casă

universurile se repetă îmi spun
acum pictezi cu mopul pe podeaua bucătăriei
din restaurant se aud voci pe care oricum nu le înţelegi
fulgerător prin faţa ochilor trec un milion de tablouri
te întrebi dacă eşti goya dacă eşti munich
uite-aşa ai urla
te-ai tăiat la deget şi degetul atîrna într-o tandreţe sfîşietoare
ca o julieta pe moarte în braţele unui romeo inexistent

dacă te întorci la normal remarci următoarele lucruri

lumea e o fabrică uriaşă de etichete şi tu angajatul model
de cum deschizi ochii pontezi existenţa
te aşezi cuminte apoi la masa de lucru
umezeşti limba şi-ncepi
lucrul acesta nu face bine
de lucrul acesta mi-e frică

astmaticii se plimbă prin parcuri citesc ziare
de azi şi de mîine
viaţa e un surogat pentru lucruri mai importante
cum e mersul în patru labe pînă la dumnezeu şi înapoi
la aproapele

eh nimic nu e nou nici dedesubt nici deasupra
dedesubt te prinde iarna murind
deasupra trebuie să dai din coate