| |
|
| |
orbul avea o şcoală de caligrafie
un fel de pensiune
unde plata se făcea īn cerneluri
mai cu seamă albastru ceruleum
aici veneau toamna
tinere domnişoare nevrotice
şi cu dare de mīnă
să se vindece de prea mult văz
odicolon odolean scriau ele
pe perdelele īnfoiate de vīnt
olandă olandină
opal opalin opalescent
scriau dintr-o singură trecere peniţele de alabastru
şi cu fiecare cuvīnt
litera O era tot mai rotundă
marea tot mai aproape de ochi
seara
cīnd lemnul de plută albă lumina veranda
tinerele domnişoare repetau scrisul de mīnă
pe urzeala cămăşilor de noapte
odicolon odolean oleandru olint
şi cu fiecare cuvīnt
litera O aducea tot mai mult
cu o pleoapă lăsată
la ceasul acela
orbul cobora pe plajă
şi din īntīmplare i se părea că aude lumea
atunci o desena pe nisip
cu vīrful degetului arătător
locul cel mai de sus din care vedea el lucrurile
iată spunea
arătīnd o cochilie de scoică
aici
peste drum de imprimeria naţională de sunete
am băut primul meu ceai cu o fată
aşa mirosea ea a uitare
īncīt i-am spus pe nume de două ori
Ksatriya-Ksatriya
dincoace e mansarda
īn care nu am apucat să ne iubim
lecţiile de mers pentru păpuşi
ne ocupau tot timpul
priviţi!
şi orbul īncerca să ridice din semne
o scară īn aer
mereu īnsă la ultima treaptă
mīna i se lovea de cīte un pescăruş
uneori
braţele lui se īntindeau peste valuri
şi dintr-o dată se īncurcau cerurile!
de aşa mirare că ploaia vine de jos
orbul visa cu ochii deschişi
la duminica Tomii
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2006-03-18 |
Terapia ovalului, terapia cercului, Omega, sunetul penultim, ultima umbră. Pentru că acolo unde e umbră jos, sus e lumină, unde e umbră īn spate, īn faţă e lumină. Orbul nu e nevăzător, aparenţele īnşeală, dar cine să īşi mai amintească de toate acestea, acum "lecţiile de mers pentru păpuşi" ne ocupă tot timpul.
Iată cāteva chei pentru un poem deosebit.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com