| |
|
| |
nu nu
strig cu urmele tale încă pe trup
nu mă ungeţi cu apă sărată şi caldă
apele curgătoare sunt limpezi şi reci
tu îmi astupi gura cu sânul
îţi verşi toate cărările umbrite
în sângele meu
nu nu
strig cu gura plină de cruci
şi de morminte
lumina nu-i aici
lumina nu-i aici sub pielea mea
privesc în gol
cu ochii abia deschişi şi umezi
tu îţi modulezi sunetele
îmi faci semn plecându-te
eu ridic din umeri nedumerit
privind în gol
trec prin toate stările nopţii tăcând
cu tălpile îndreptate spre cer ca două lumânări aprinse
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Dihania -
2008-01-11  |
djamal, esti tare. parca nu-mi vine sa cred ca romîna nu e limba ta nativa. te exprimi curat si frumos
|
| Djamal -
2008-01-11 |
Matei, iti multumesc de trecere si pentru apreciere.
bucuros de vizita
te mai astept
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com