| |
|
| |
"şi acum că ai murit, ce o să faci īn timpul tău liber?" (din Sufocare - Chuck Palahniuk)
mă doare umărul cred că
īmi va creşte de acolo un om
fratele meu de īntuneric desfigurat
toţi au continuarea lor
cīnd se ating
doar eu te cunosc mult prea tīrziu
simt curentul sau ascuţimea sunetelor
uneori vīntul dă să spargă totul şi mă īnghite
tac săptămīni la rīnd
pentru ca mai apoi să pot urla īn tine prin stomacul tău scobit
trebuie să īnjuri cu iscusinţă să īi intre direct īn inimă
madame viaţă
iar ideea e să fii cel mai aproape atunci cīnd se īntīmplă
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2006-03-15 |
Pretextul din prima strofă e mult mai reuşit decāt restul poemului. Şi mă refer la versurile:
"mă doare umărul cred că
īmi va creşte de acolo un om
fratele meu de īntuneric desfigurat şi iubit
toţi au continuarea lor"
Şi mai ales la "toţi au continuarea lor". Poate ar fi o sugestie de a continua aceeaşi linie (adică fără "să īnjuri").
|
| Imparateasa -
2006-03-16 |
Alma, iti multumesc pentru parere. Nu stiu... cred ca am dorit aceasta frantura, aceasta ruptura din dureros.
|
| Ela -
2006-03-16 |
Sugestie pentru a doua parte a poeziei, pentru a fi cumva īn armonie cu prima jumătate:
[i]simt curentul uneori suntele ascuţite
vīntul dă să spargă totul şi mă īnghite
tac săptămīni la rīnd
să pot urla īn tine prin stomacul scobit
trebuie să īnjuri cu iscusinţă
fierea să intre direct īn inimă
eheiii madame viaţă
important e să fii cel mai aproape
atunci cīnd se īntīmplă[/i]
am păstrat ideea, cred că tine-tău era inutil. ca şi "pentru ca mai apoi". ultimul vers era apropiat de proză, l-am transformat puţin. sunt doar sugestii, desigur că vei găsi variantele tale de prelucrare sau vei păstra aşa cum ai simţit cānd ai scris. ştiu că transformările se fac īn timp, īn timpul fiecăruia.
|
| Sapphire -
2006-03-17 |
Este o ruptură īntr-adevar la ultima strofă, dar mie īmi place. Iar jocul de cuvinte pe care aproape că nu-l poţi evita (la madame viaţă), cred ca justifică acel "trebuie să īnjuri cu iscusinţă". Eu chiar aş īndrăzni să-ţi sugerez să renunţi la "ei" (versul 2 al strofei finale).
Īn schimb ceva nu-mi sună bine deloc la versul "fratele meu de īntuneric desfigurat şi iubit", şi cred că e vorba despre "iubit", poate că tocmai acest cuvinţel creează ruptura cu ultima strofă. Şi de ce nu ai renunţa la el? Crezi că nu e suficient să spui "fratele meu de īntuneric desfigurat"? are suficientă forţă imaginea, iar mie mi se pare atāt de clar că un astfel de frate este īn mod necesar iubit, īncāt nu ai nevoie de nici o completare.
Şi aş mai renunţa cumva la "cānd" din v 2 strofa 2, eventual punānd "īn atingere".
|
| Imparateasa -
2006-03-17 |
Ela, Bianca multumiri :) Deocamdata ma mai gandesc. Cate ceva am aranjat totusi.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com