| |
|
| |
Chip picurat în fiinţă de carne,
trăieşte o clipă de lut
agăţată de oase
ca o formă a lumii.
O amintire pierdută
îl soarbe,
o sete nemângâiată
îl doare.
Eram belşug întins după ploi,
sunt aripă căutată de vânt asemeni
corăbiei
aşteptând pe uscat
viitoare mări,
ori curcubee de ape.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Ela -
2006-03-14 |
Pentru a evita în primul vers "ip-pi", poţi scrie în final "picurat". La fel "după_ploi" poate fi schimbat, în linia poetică dată mai jos.
Îmi place:
"sunt aripă căutată de vânt asemeni
corăbiei
_____aşteptând pe uscat
_____viitoare mări,
_____ori curcubee de ape."
|
| cailean -
2006-03-14 |
Da, Ela. Mă bucură trecerea ta. Văd că mereu te uiţi după astfel de "bâlbâieli", dar, cred că numai prima nu merge. O să mă gândesc la altceva în loc de "picurat" ca să-i păstrez locul în propoziţie; pe final trebuie să rămână "fiinţa de carne".
|
| Ela -
2006-03-14 |
Da, Călin, m-au învăţat şi pe mine poeţi, literaţi, profesori, critici. În timp. Şi încă le mai bâlbâi şi eu. Ne şlefuim cu timpul. :) La bună citire.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com