| |
|
| |
aş mânca gutui cu tine
în dimineţile putred de coapte
când răul lumii îşi defilează beligerant
bruma de distrugere în masă
prin metropole mieruite
aş mânca mere cu tine
în dimineţi erotice de echinocţiu
când dinţii nopţii şi ai zilei muşcă egal
din omătul de şifon al aşternuturilor
până la sâmburi incandescenţi
dincoace de lucarna strepezită
ne-am fi unul altuia
pacea pentru care nu se capitulează
în întregime
niciodată
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Profetul -
2007-12-15  |
exista texte in fata carora te opresti si descoperi ca ti-au rapit respiratia. si cuvintele. orice ar spune altii eu prefer "agresivitatea" unui astfel de text decit pH-ul neutru al unei stihuiri cartezian-platonice.
nu in ultimul rind pentru titlu... si rascumpararea cuvintului victima.
|
| Sixtus -
2007-12-17 |
De data asta, da. Fără ocolişuri. Fără „pretenţiile” almbicării cu orice preţ pentru obţinere de efecte (interpretative dar şi interpretabile). O
„pacea pentru care nu se capitulează
în întregime
niciodată”
|
| adinaungur -
2007-12-20 |
Nu ti-am mai citit de o vreme poeziile si mai ales cele noi. Lecturand aici mi-am dat seama cat mi-a fost de dor!
O poezie de dragoste, cu versuri parfumate a fruct, cu muscatura dintilor cazand pe cuvinte, la masuri egale cu lumina Luminitei Suse!
Felicitari!
|
| pârâu -
2008-04-14 |
A căuta fructele invocate în anotimpul în care florile abia îşi caută calea către ele, e semn de gingaşe preţuiri.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com